Romania Sociala logo
Menu

Sectorul agricol şi asigurarea securităţii alimentare în contextul Covid-19

autor:   6 May 2020  

Situaţia actuală în agricultură

În ciuda unui potenţial ridicat, sectorul agricol românesc nu reuşeşte, în momentul de faţă, să fie nici suficient de dezvoltat şi nici suficient de diversificat astfel încât să asigure, în măsură apreciabilă, necesarul intern de produse agroalimentare. Situaţia actuală a agriculturii poate fi înţeleasă pe baza a cinci caracteristici majore.  


(1) Prima dintre acestea face trimitere la utilizarea preponderentă a terenurilor arabile pentru culturile cerealiere (din cele aproape 8,5 milioane de hectare cultivate în fiecare an, 75% din suprafeţe sunt rezervate pentru grâu, porumb şi plante uleioase, în timp ce pentru legume şi cartof se utilizează doar 4,5%, iar livezilor le revin numai 1,6% – INS, baza de date TEMPO – AGR108A).


(2) A doua caracteristică vizează slaba valorificare a producţiei în industria agroalimentară, ceea ce determină exporturi substanţiale de produse ieftine, precum cerealele (spre exemplu, în ultimii ani, România a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de cereale brute din UE, valoarea exportului către celelalte state membre a depăşit, de fiecare dată, pragul de 2 miliarde de euro – INS, baza de date TEMPO, EXP102D). 


(3) Cel de al treilea element prezintă insuficienta dezvoltare a sectoarelor legumicol şi zootehnic, care nu reuşesc să acopere cererea de produse de pe plan intern, fiind necesare importuri consistente (in anul 2019, importurile de animale vii şi produse animale au totalizat 1,7 miliarde de euro, iar cele de legume, fructe şi derivate au depăşit 1,5 miliarde de euro – INS, baza de date TEMPO, EXP 102D). 


(4) Al patrulea element de specificitate face referire la structura exploataţiilor agricole, care este dominată, din punct de vedere numeric, de mici exploataţii ţărăneşti axate pe autoconsum, în timp ce cea mai mare parte a producţiei care ajunge pe piaţă este asigurate de către segmentul marilor exploataţii. Această caracteristică arată agricultura românească drept una puternic polarizată (între gospodăriile ţărăneşti şi marile ferme/exploataţii), lipsind segmentul intermediar, corespunzător fermelor familiale de dimensiuni medii, care constituie baza sectoarelor agricole din ţările Europei Occidentale. 

(5) Cea de a cincea dimensiunea face trimitere ponderea încă ridicată a ocupării populaţiei în agricultură (chiar dacă în ultimii ani au fost înregistrate reduceri importante pe această dimensiune) şi la caracterul preponderent informal (fără forme legale) al muncii în acest sector. Astfel, în sectorul agricol sunt ocupate 1,7 milioane de persoane, din care numai 150 de mii reprezintă salariaţi, în timp ce lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali depăşesc 1,5 milioane de persoane.    

Provocări ale perioadei actuale şi direcţii pentru viitor

Toate datele disponibile în momentul de faţă arată că, în contextul pandemiei actuale de coronavirus (Covid-19), asigurarea necesarului de produse agroalimentare, din sursă internă sau din import, nu este pusă în pericol. Din acest punct de vedere, nu este loc pentru abordări alarmiste sau speculaţii. Însă, recentele evenimente pot reprezenta un bun moment de evaluare a situaţiei generale din agricultură şi din industria de profil, în vederea stabilirii unui cadru adecvat de susţinere a creşterii capacităţii interne în asigurarea securităţii alimentare a populaţiei.


Pe baza implicaţiilor pe care perioada actuală le generează, agricultura României are nevoie de întărirea capacităţii de producţie şi procesare, mai ales privind produsele cu valoare adăugată mare, în vederea reducerii dependenţei faţă de importuri. Sunt necesare, în mod special, investiţii în: 

  • dezvoltarea şi diversificarea sectoarelor legumicol şi zootehnic, cele mai puternic deficitare în momentul de faţă, îndeosebi prin investiţii în capital fix (extinderea facilităţilor de producţie, stocare şi distribuţie a produselor finite); 
  • dezvoltarea industriei agroalimentare (subdezvoltată în raport cu necesarul); 
  • capitalul uman: formarea profesională a personalului din agricultură (care continuă să fie şi insuficient, şi slab calificat). 

Modernizarea agriculturii reprezintă un proces de durată, ce necesită adoptarea unor strategii coerente şi realizarea de investiţii de substanţiale în modernizarea exploataţiilor şi fermelor. Primii paşi în această direcţie trebuie să vizeze asigurarea unei mai bune valorificări a resurselor existente, prin optimizarea relaţiilor dintre producători, procesatori şi lanţurile de desfacere. 


În multe situaţii, produsele nu reuşesc să ajungă, din motive de costuri şi logistică, în marile lanţuri de magazine şi în pieţe (un exemplu elocvent pentru aceste sincope este reprezentat prin episoadele recente de aprovizionare deficitară a marilor reţele de magazine cu o serie de produse derivate din cereale, chiar dacă România a avut, în ultimii ani, producţii substanţiale). Pentru aceasta este nevoie, însă, de pachete de măsuri integrate care să susţină constituirea şi consolidarea relaţiilor dintre producătorii locali şi comercianţi, implicând toate nivelurile intermediare (depozitare, procesare, logistică, etc.). 




Facebook

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

Vorba dulce mult aduce! Proverb românesc Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea ...

Demoralizarea individuală și colectivă

O populație demoralizată  este ușor de manipulat. Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și ...

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul ...

Toxicitatea aroganței

Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată. Nathaniel Branden Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu ...

România, între două pelerinaje

În primele zile ale lunii octombrie din fiecare an, România se îmbracă în straie de sărbătoare și toate drumurile duc la Iași. Uniți în cuget și-n simțiri, credincioși de pretutindeni se adună la Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași pentru Sărbătoarea Sfintei Parascheva. Niciun pelerin dornic să ajungă la ...

DESPRE DIVORȚIALITATE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990

Divorțul este un eveniment care intervine în ciclul de viață familial pe care îl întrerupe definitiv în urma unei proceduri juridice prevăzută de legea civilă. Lucrarea de față constă într-o analiză exhaustivă a divorțurilor și divorțialității în România postcomunistă (1990-2022) pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, datele ...

Cine mai aniversează astăzi Învățătorii? Explozie de bucurie la Școala din Berca

Ce poate fi mai interesant de Ziua Educației decât să exprimi recunoștință față de profesorii care te-au format în viață? Deseori, acela care a avut un rol determinant în pregătirea școlară, Învățătorul, este trecut cu vederea sau chiar dat uitării, cu toate că el ți-a acordat îndrumare directă pe parcursul ...