Romania Sociala logo
Menu

Secularizari religioase multiple si crizele sociale contemporane

autor:   21 April 2023  

Pentru a înțelege dinamica si dezvoltarea societății contemporane sunt necesare investigații si eforturi analitice profunde. Ea devine din ce in ce mai complexa si impredictibila, atât ca urmare a suprapunerii unor crize diverse (militare, economice, sanitare, sociale, etc), dar si ca rezultat al evoluției exponențiale a noilor tehnologii, dintre care Inteligenta artificiala si forțarea limitelor spațiale provoacă si îngrijorează in egala măsura.

In acest context complex si confuz calitatea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi devine un refugiu si o strategie in sine. In cadrul acesteia, religia si-a păstrat un oarecare rol, mai mult sau mai puțin important si influențează comportamentul social si individual al contemporanilor noștri. Măsurarea intensității comportamentului religios si al importantei religiei pentru diferite generații a fost si va rămâne o aspirație si o provocare pentru majoritatea specialiștilor in științele religiei, fie ca vorbim despre teologi antropologi sau sociologi ai religiei.

In anii ’60 – ’70  teoria secularizării însoțea marile si îndrăznețele schimbări sociale care acompaniau zorii bunăstării de după război. Eliberarea de inhibiții si de clișeele trecutului deschidea o noua era (New Age) a dezvoltării omenirii. Atunci, Religia se afla într-o complicata competiție cu modernitatea accelerata a societății si crea impresia ca la un moment dat va fi abandonata, fie sub presiunea curentelor ideologice ateiste din Est fie ca urmare a bunăstării si abundentei capitaliste din West care va face caduca aspirația religioasa. In acel context competițional a fost lansata teoria secularizării religiei in raport cu modernitatea sociala, o teorie îmbrățișată rapid de numeroși specialiști ai faptului religios, si transformata într-o paradigma de investigare si interpretare a realităților sociale. Conform acesteia, într-o interpretare reducționista, religia si aspirațiile spirituale se vor diminua din ce in ce mai mult pana când omul contemporan, care va avea acces la resurse materiale si financiare importante si la cunoștințe științifice superioare, va abandona sistemele de credințe religioase create in decursul secolelor.

Contestarea teoriei secularizării apare însă rapid si e pusa sub semnul întrebării ca urmare a complexității manifestărilor umane motivate religios care nu pot fi ușor măsurate si interpretate. Cu toate acestea, secularizarea religioasa ca paradigma de cercetare, a continuat sa fie frecventata de numeroși cercetători, care au corectat din mers aspectele criticabile ale utilizării ei, propunând diverse moduri de măsurare si interpretare a relației dintre comportamentul si aspirația religioasa si evoluția sociala contemporana. Astăzi fie se considera ca religia este in declin fie ca trece printr-o serie de transformări si mutații structurante, toate aceste ne arata dificilul demers științific de studiu al Religiei.

Termenul de numeros (multiplu – multiple) a început sa fie folosit aproape inflaționist in ultima perioada. Din dorința unor analize științifice cat mai fidele realităților sociale complexe contemporane in raport cu Religia,  realități influențate de specificul regional, cultural sau istoric, s-a vorbit inițial despre modernități multiple (multiple modernities), apoi despre secularizări multiple (multiples secularisation), apoi Steve Bruce lansează sintagma de apartenentă religioasa multipla (multiple religious belonging), iar într-o discuție recenta la centrul de Studii al Religiilor de la Harvard subiectul lansat in discuție a fost despre subiectivități multiple ale religiei trăite (multiple subjectivities of lived religion).

Observam așadar faptul ca studierea realităților sociale, din perspectiva faptului religios, rămâne in continuare dificila si supusa aproximărilor. De aceea, identificarea unor semne clare de analiza si măsurare a comportamentelor sociale motivate religios devine si pentru societatea românească o provocare pe care ne propunem sa o exploram cu mai multa atenție. In acest sens am inițiat o serie de dezbateri in cadrul ICCV care sa ne  ajute sa înțelegem mai ușor importanta, rolul si ponderea sistemelor de credințe religioase pentru calitatea vieții contemporanilor noștri. Vom încerca sa analizam mai atent faptul religios contemporan in Romania, ancorându-ne permanent in atmosfera științifică a cercetărilor internaționale. Preocuparea principala pentru dezbaterea noastră de acum este sa înțelegem cum măsurăm fenomenul secularizării religioase in contextul crizelor sociale multiple?

Dr. Laurențiu TĂNASE

Program dezbatere internațională

Multiple Religious secularizations and contemporary social crises

  • miercuri 26 Aprilie 2023, sala 2374, et.2. ICCV, Clădirea Academiei Romane, Str. 13 Septembrie nr 13. –

Evenimentul se va desfășura in limba romana dar invitații din străinătate vor  prezenta analizele lor in limba engleza. Nu se asigura traducere in limba romana. Așadar, participarea la aceasta dezbatere necesita cunoașterea si utilizarea atat a limbii romane cat si a limbii engleze.

8.30 – 9.00:     Sosirea si înregistrarea participanților

9.00 – 9.30 :     Cuvânt de Salut si bun venit adresat de directorii Institutelor co-organizatoare:

                                    – Acad. Cătălin ZAMFIR, ICCV

                                    – Dr. Eugen CIURTIN, IHR

9.30 – 10.45:   Prezentarea problematicii dezbaterii si a modului de desfășurare a lucrărilor:

– Dr Laurențiu TANASE, ICCV: Modernități multiple, secularizări multiple; o provocare pentru cercetare

 Dr Alexis ARTAUD DE LA FERRIÈRE: Paris, France: Religion, multiple secularisation and social crises (engl.); Q&A

10.45 – 12.00:             – Dr Gergely ROSTA, Budapest, Hungary: Religious multiple secularizations in contemporary regional context (engl.) Q&A

12.00 – 13.00:    Pauza de prânz

13.00 – 14.00:             – Dr Mirel BANICA, IHR: Semne discrete ale secularizării in Romania; un inventar; Q&A

 Dr Cezar DASCALU, ICCV: Cum putem măsura secularizarea; Teoria lui K. Dobbelaere, un posibil model? Q&A

14.00 – 16.00:             – Sesiune de prezentarea a intervențiilor participanților si discuții privind paradigma secularizării in Romania si impactul crizelor multiple asupra comportamentului religios

16.00 – 16.30:    Concluzii si închiderea lucrărilor

Participarea este gratuită, dar condiționată de preînscriere până la data de 25.04.2023 orele 12AM ora României, în limita locurilor disponibile. Persoanele care doresc să participe sunt rugate să se înscrie folosind urmatorul link: formular de înscriere –>



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...