Romania Sociala logo
Menu

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

autor:   26 July 2021  

Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea volumului colegei noastre Simona Mihaiu. Lucrarea prezintă noțiuni de bază și teorii etiologice din sfera criminalității violente, alături de analize statistice și rezultate ale cercetărilor calitative realizate de autoare. 

Mottoul cărții: „Orice crimă este prea mult” (Jürgen Habermas). 

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

  • Cum a luat naștere cartea Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale? 

Ideea scrierii acestei cărți a apărut în perioada 2010-2013, odată cu parcurgerea stagiului de doctorat, în cadrul căruia am studiat criminalitatea violentă. Ulterior, am abordat aceeași temă la cursurile susținute și în proiectele de cercetare științifică în care am fost implicată. Altfel spus, etiologia criminalității violente, impactul pe care îl are asupra vieții sociale și politicile penale au reprezentat în permanență subiecte de interes major pentru mine, aspect reflectat și în lucrarea de față. 

  • Ce aduce nou volumul dumneavoastră? 

În sine, tema criminalității violente este destul de puțin abordată în literatura de specialitate din România. În contextul dat, volumul își propune să configureze o imagine de ansamblu a delictelor comise cu violență, punând în dezbatere probleme precum incidența, formele de manifestare sau implicațiile existente la nivelul grupurilor umane și al instituțiilor sociale. Un aspect, cred, interesant pentru cititori constă în prezentarea mai multor studii de caz care își găsesc corespondent în teorii explicative ale comportamentului criminal, provenite din biocriminologie, sociologie, psihologie, psihopatologie, criminologie și sănătate publică. Totodată, este analizată evoluția la nivel național a criminalității violente, prin raportare la schimbările legislative survenite în Noul Cod penal (2014). În final, consider că un element de noutate al lucrării este dat de avansarea recomandărilor de politici penale și sociale, pornind de la cercetările derulate cu persoane condamnate pentru săvârșirea unor acte de omor, viol sau tâlhărie și cu practicieni în domeniu (procuror, avocat, psiholog etc.).

  • Vorbiți-ne, vă rog, despre structura volumului.

Volumul este constituit din patru capitole. Primul capitol tratează aspecte teoretice ale criminalității violente și concepe cadrul științific de cunoaștere a fenomenului social abordat. Cel de-al doilea capitol este consacrat principalelor paradigme și teorii din domeniu, reușind să realizeze o viziune etiologică multidisciplinară a comportamentului criminal. Capitolul al treilea conturează o imagine generală a dinamicii criminalității violente din Europa și, implicit, din România. Secțiunea ilustrează faptul că în spațiul european și național a scăzut numărul actelor comise contra vieții și a crescut cel al actelor înfăptuite contra libertății și integrității sexuale. În același timp, arată că incidența infracțiunilor săvârșite împotriva patrimoniului s-a redus în Europa și a crescut în România. În cel de-al patrulea capitol este reflectată evaluarea mai multor politici și strategii naționale, implementate cu scopul de a contribui la siguranța, libertatea și securitatea membrilor societății. Alături de concluzii, volumul prezintă principii și recomandări pentru prevenirea și controlul criminalității violente. 

  • Cartea este presărată cu citate din interviurile în profunzime. Vorbiți-ne, vă rog, despre metodologia cercetării din volum.

Lucrarea are la bază un concept metodologic cantitativ-calitativ. Pe de o parte, sunt analizate datele statistice privind delictele comise cu violență la nivel național și european, iar pe de altă parte, sunt prezentate rezultate ale celor două cercetări calitative pe care le-am derulat în ultimul an. În felul acesta, am avut prilejul de a remarca conexiuni interesante, existente între reprezentări ale teoreticienilor, date statistice, percepții ale practicienilor și istorii de viață ale celor care au săvârșit acte de criminalitate violentă.

  • În ce măsură a afectat pandemia COVID-19 elaborarea volumului? 

Toate cercetările mele asupra criminalității violente au la bază sute de studii de caz realizate în cadrul instituțiilor de detenție, însă, în contextul pandemiei de COVID-19, accesul cercetărilor în penitenciare a fost restricționat. Cu sprijinul specialiștilor din două penitenciare, a fost posibilă desfășurarea a zece interviuri în profunzime cu persoane condamnate pentru comiterea unor delicte violente. De asemenea, în condițiile respectării regulilor impuse de situația epidemiologică, am realizat zece interviuri cu specialiști care își desfășoară activitatea profesională în diverse instituții și organizații cu atribuții în sfera criminalității violente. Cu toate acestea, nu a fost posibilă punerea în aplicare a anchetei sociologice asupra unui eșantion reprezentativ.

  • Tratați un subiect foarte delicat din multe puncte de vedere. Care este mesajul dvs.?

Cartea vine să sublinieze faptul că în ultimele decenii, pe plan mondial, numărul actelor de criminalitate și violență a ajuns la un nivel extrem de ridicat, atât în comparație cu perioadele anterioare, cât și în contrast cu încercările diferitelor comunități ori organizații de a proteja, cât mai mult posibil, viața umană și ordinea socială. În timp ce o parte din formele de violență și crimă existente în prezent sunt contracarate, altele noi se petrec și prejudiciază prin însăși puterea atribuită de ființa umană. De aici decurge un paradox al societății actuale: oare aceasta, prin procesul de dezvoltare pe care îl parcurge, își mistuie în mod repetat propriile postulate ale rațiunii și realizările date tocmai de evoluție? Într-o lume atât de diversă sub aspectul trăirilor și al manifestărilor individuale ori de grup, consider că este important să ne îndreptăm atenția spre respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a valorilor morale și a principiilor de drept. 

  • Care sunt direcțiile dumneavoastră de studiu pe care vi le propuneți în viitor? 

Cu certitudine, în sfera devianței și a criminalității. Voi continua analizele etiologie asupra criminalității violente, prin constituirea unei echipe multidisciplinare de cercetători în psihologie, sociologie, biologie și medicină. De asemenea, preocupările mele profesionale se îndreaptă către drepturile victimelor diverselor acte infracționale, dar și ale agresorilor. Nu în ultimul rând, intenționez să fundamentez științific măsuri cât mai coerente și fezabile, necesare pentru configurarea politicilor penale din România.

  • Vă mulțumim frumos pentru timpul acordat!

Vă mulțumesc și eu!



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...