Romania Sociala logo
Menu

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

autor:   26 July 2021  

Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea volumului colegei noastre Simona Mihaiu. Lucrarea prezintă noțiuni de bază și teorii etiologice din sfera criminalității violente, alături de analize statistice și rezultate ale cercetărilor calitative realizate de autoare. 

Mottoul cărții: „Orice crimă este prea mult” (Jürgen Habermas). 

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

  • Cum a luat naștere cartea Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale? 

Ideea scrierii acestei cărți a apărut în perioada 2010-2013, odată cu parcurgerea stagiului de doctorat, în cadrul căruia am studiat criminalitatea violentă. Ulterior, am abordat aceeași temă la cursurile susținute și în proiectele de cercetare științifică în care am fost implicată. Altfel spus, etiologia criminalității violente, impactul pe care îl are asupra vieții sociale și politicile penale au reprezentat în permanență subiecte de interes major pentru mine, aspect reflectat și în lucrarea de față. 

  • Ce aduce nou volumul dumneavoastră? 

În sine, tema criminalității violente este destul de puțin abordată în literatura de specialitate din România. În contextul dat, volumul își propune să configureze o imagine de ansamblu a delictelor comise cu violență, punând în dezbatere probleme precum incidența, formele de manifestare sau implicațiile existente la nivelul grupurilor umane și al instituțiilor sociale. Un aspect, cred, interesant pentru cititori constă în prezentarea mai multor studii de caz care își găsesc corespondent în teorii explicative ale comportamentului criminal, provenite din biocriminologie, sociologie, psihologie, psihopatologie, criminologie și sănătate publică. Totodată, este analizată evoluția la nivel național a criminalității violente, prin raportare la schimbările legislative survenite în Noul Cod penal (2014). În final, consider că un element de noutate al lucrării este dat de avansarea recomandărilor de politici penale și sociale, pornind de la cercetările derulate cu persoane condamnate pentru săvârșirea unor acte de omor, viol sau tâlhărie și cu practicieni în domeniu (procuror, avocat, psiholog etc.).

  • Vorbiți-ne, vă rog, despre structura volumului.

Volumul este constituit din patru capitole. Primul capitol tratează aspecte teoretice ale criminalității violente și concepe cadrul științific de cunoaștere a fenomenului social abordat. Cel de-al doilea capitol este consacrat principalelor paradigme și teorii din domeniu, reușind să realizeze o viziune etiologică multidisciplinară a comportamentului criminal. Capitolul al treilea conturează o imagine generală a dinamicii criminalității violente din Europa și, implicit, din România. Secțiunea ilustrează faptul că în spațiul european și național a scăzut numărul actelor comise contra vieții și a crescut cel al actelor înfăptuite contra libertății și integrității sexuale. În același timp, arată că incidența infracțiunilor săvârșite împotriva patrimoniului s-a redus în Europa și a crescut în România. În cel de-al patrulea capitol este reflectată evaluarea mai multor politici și strategii naționale, implementate cu scopul de a contribui la siguranța, libertatea și securitatea membrilor societății. Alături de concluzii, volumul prezintă principii și recomandări pentru prevenirea și controlul criminalității violente. 

  • Cartea este presărată cu citate din interviurile în profunzime. Vorbiți-ne, vă rog, despre metodologia cercetării din volum.

Lucrarea are la bază un concept metodologic cantitativ-calitativ. Pe de o parte, sunt analizate datele statistice privind delictele comise cu violență la nivel național și european, iar pe de altă parte, sunt prezentate rezultate ale celor două cercetări calitative pe care le-am derulat în ultimul an. În felul acesta, am avut prilejul de a remarca conexiuni interesante, existente între reprezentări ale teoreticienilor, date statistice, percepții ale practicienilor și istorii de viață ale celor care au săvârșit acte de criminalitate violentă.

  • În ce măsură a afectat pandemia COVID-19 elaborarea volumului? 

Toate cercetările mele asupra criminalității violente au la bază sute de studii de caz realizate în cadrul instituțiilor de detenție, însă, în contextul pandemiei de COVID-19, accesul cercetărilor în penitenciare a fost restricționat. Cu sprijinul specialiștilor din două penitenciare, a fost posibilă desfășurarea a zece interviuri în profunzime cu persoane condamnate pentru comiterea unor delicte violente. De asemenea, în condițiile respectării regulilor impuse de situația epidemiologică, am realizat zece interviuri cu specialiști care își desfășoară activitatea profesională în diverse instituții și organizații cu atribuții în sfera criminalității violente. Cu toate acestea, nu a fost posibilă punerea în aplicare a anchetei sociologice asupra unui eșantion reprezentativ.

  • Tratați un subiect foarte delicat din multe puncte de vedere. Care este mesajul dvs.?

Cartea vine să sublinieze faptul că în ultimele decenii, pe plan mondial, numărul actelor de criminalitate și violență a ajuns la un nivel extrem de ridicat, atât în comparație cu perioadele anterioare, cât și în contrast cu încercările diferitelor comunități ori organizații de a proteja, cât mai mult posibil, viața umană și ordinea socială. În timp ce o parte din formele de violență și crimă existente în prezent sunt contracarate, altele noi se petrec și prejudiciază prin însăși puterea atribuită de ființa umană. De aici decurge un paradox al societății actuale: oare aceasta, prin procesul de dezvoltare pe care îl parcurge, își mistuie în mod repetat propriile postulate ale rațiunii și realizările date tocmai de evoluție? Într-o lume atât de diversă sub aspectul trăirilor și al manifestărilor individuale ori de grup, consider că este important să ne îndreptăm atenția spre respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a valorilor morale și a principiilor de drept. 

  • Care sunt direcțiile dumneavoastră de studiu pe care vi le propuneți în viitor? 

Cu certitudine, în sfera devianței și a criminalității. Voi continua analizele etiologie asupra criminalității violente, prin constituirea unei echipe multidisciplinare de cercetători în psihologie, sociologie, biologie și medicină. De asemenea, preocupările mele profesionale se îndreaptă către drepturile victimelor diverselor acte infracționale, dar și ale agresorilor. Nu în ultimul rând, intenționez să fundamentez științific măsuri cât mai coerente și fezabile, necesare pentru configurarea politicilor penale din România.

  • Vă mulțumim frumos pentru timpul acordat!

Vă mulțumesc și eu!



Facebook

Manifestare științifică organizată de Agenția Națională pentru Romi „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”

În data de 20.02.2024, a fost organizat evenimentul „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Manifestarea științifică a fost organizată de Agenția Națională pentru Romi, sub egida Academiei Române și a fost ocazionată de Ziua Dezrobicrii Romilor din ...

Sprijinul oferit României de FMI

FMI ne-a vizitat. Un moment foarte important. FMI este o instituție internațională foarte importantă, cu o forță de competență și economică extraordinară. E important să utilizăm competența acestei instituții și, desigur, sprijinul ei. Pe baza informațiilor obținute din mass-media mi-am făcut o imagine asupra situației. Scuze dacă ea nu este ...

NOUA LEGE A PENSIEI: un moment al SPERNȚELOR sau al ADEVĂRULUI?

Ieri, la Realitatea a fost o nouă discuție pe tema pensiilor. De 3 ani, aproape zilnic, sunt discuții pe metodologia calcului pensiilor. Concluzia discuțiilor din ultimii ani de dezbatere a fost că pensiile sunt foarte scăzute și, desigur, e necesar o creștere a lor. În plus, sistemul este plin de ...

Autodezvăluirea și deschizătorii

Oamenii se autodezvăluie de bună voie, pentru că acest lucru reprezintă o activitate cu valoare intrinsecă, la fel de recompensatoare ca alimentația și sexul.                                           Diana I. Tamir, Jason P. Mitchell Unii oameni au o fire deschisă, îi „citești” ca pe o poezie pentru copii. Alții sunt închiși în ei, nu ar ...

Interviu cu Ciprian Iftimoaei – “Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane”

Ciprian Iftimoaei (2023). Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Iași: Editura Institutul European Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Această carte este despre cei ce ne conduc, elita sau elitele conducătoare, care se află în vârful sistemului de putere sau al ...

Interviu – Cătălin Zamfir (2023), România în criză, Editura Academiei Române, București

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premisele publicării acestui volum? Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu? Cred că ar trebui mai întâi să spunem câteva cuvinte despre profilul sociologiei românești din această perioadă, după 1989. Sociologia românească a adoptat paradigma ...

Interviu cu Aurelian Muntean – Date cantitative și calitative. Introducere în metode și tehnici de analiză a datelor, cu aplicații în R, Stata, Excel și NVIVO

Aurelian Muntean și Andreea Stancea (2022) Date cantitative și calitative. Introducere în metode și tehnici de analiză a datelor, cu aplicații în R, Stata, Excel și NVIVO, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Interviu cu Aurelian Muntean. Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? ...

”Pentru România”

24 ianuarie, sărbătoare națională. Este ziua unirii românilor. La 165 de ani, o nouă etapă a unirii noastre: Moldova și Țara Românească, împreună, au creat România Mică. Sentimentul unirii era mult mai vechi, de două milenii: o limbă comună. În 1859 a avut loc o unire „oficială”, administrativ-politică. 1918: România ...