Romania Sociala logo
Menu

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

autor:   5 June 2024  

Introducere

În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie Covid-19. Redresarea a avut loc în anul 2022 dar mortalitatea a purtat încă amprenta prezenței deceselor provocate de  virusul SARS-CoV-2. Numărul deceselor prin virus  a fost în anul 2022 de 8653  [2].

Între timp Eurostat a publicat date  asupra speranței de viață la naștere în anul 2023 în țările UE-27  și în alte câteva țări iar Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare  a datelor asupra distribuției deceselor din anul 2023 pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces după publicarea rezultatelor provizorii [3]. Avem acum  informații noi pentru anul 2023 și care  ne permit să examinăm modul în care  recuperările din anul 2022 au continuat în anul 2023 și cum au modelat evoluția speranței de viață la naștere și la alte vârste într-un context în care infecții și decese prin SARS-CoV-2 au continuat și continuă să fie înregistrate [4].

De interes particular  este examinarea  măsurii în care recuperarea anul 2023 se înscrie pe linia așteptatei continuări a ascensiuni de lungă durată a speranței de viață după stagnarea instalată în anul 2014 la bărbați și progresul minor la femei.  Nu trebuie să omitem, ne aflăm  în Europa aproape de atingerea în câteva țări dezvoltate a unui nivel al indicatorului apropiat de 87 ani la femei. Faptul că în aceste țări progresul speranței de viață în ultimii 10 ani a fost în jur de doar 1 an ar putea însemna apropierea de limita duratei medii a vieții rezultată din întreaga dezvoltare economică, socială, culturală și din remarcabilele progrese ale tehnologiilor și științelor medicale de până astăzi, în cel de la treilea deceniu al secolului XXI. Stagnarea creșterii ori progrese  anuale minime în unele țări în ultimii 10 ani după multe decenii de progres spectaculos  pot fi expresia acestei apropieri. Nivelul și dezvoltările indicatorului în țara noastră sunt însă departe de astfel de realități.

Evoluții ale numărului de decese pe sexe și cauze de deces

Două evoluții sunt prezentate sintetic în continuare: cea a dinamicii relative a numărului de decese pe sexe în anii 2019-2023 și cea a creșterii/scăderii relative a numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023. 

Privirea generală asupra marilor schimbări survenite în numărul deceselor  după anul 2019 se oprește mai întâi la creșterile mari și apropiate din anii 2020 și 2021, la  regresul masiv din anul 2022 și la  continuarea acestuia la scară mia mică în anul 2023. Dacă privim schimbările  numai raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei,  reținem numărul apreciabil  mai mare  de decese  în anii 2020 și 2021 dar și în anul 2022. Schimbarea apare în anul 2023 cu un număr mai mic de decese decât în anul 2019. Poate mai important este faptul ca numărul deceselor din anul 2023 este ușor inferior celui din anul 2013, anul după care  speranța de viață la naștere s-a înscris pe o curbă ușor descendentă la bărbați și modest ascendentă la femei. Rămâne de văzut dacă mișcarea descendentă va continua și în anul 2024 pentru a se  confirma reluarea progresului speranței de viață după anul 2013.

              Schimbările menționate la nivelul ansamblului deceselor au particularități la bărbați și la femei, evidențiate în figurile 1A și 1B. Creșterea anuală a numărului deceselor a fost mai importantă la bărbați în anul 2020, indicând o fragilitate mai mare la agresiunea virusului. Raportul este invers în anul 2021 și ca o compensare în raport cu majorările din anul 2020. Se știe că în context sanitar normal mortalitatea bărbaților este mai mare decât cea  a femeilor. Regresul numărului de decese în anul 2022, prin Covid-19 în cea mai mare parte,  a fost considerabil, de aproape 20 la sută, și la femei și la bărbați. El a continuat în anul 2023 cu valori mai mici însă.

Dacă privim dinamica din anii 2020-2023 doar în raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, în figura 1B, creșterile din anul 2021 apar surprinzător de mari, de aproape 30 la sută, dezvăluind forța cea mai ridicată a Pandemiei. Dacă în anul 2022 numărul deceselor a fost mai mic decât în anul 2021, comparativ cu anul 2019 el a fost mai ridicat, evidențiind prezența încă importantă a deceselor prin virus.   Abia dezvoltările din anul 2023  așază decesele la un nivel mai mic decât cel dinaintea Pandemiei. 

Din analiza  evoluției numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023 față de anul precedent și față de anul 2019 (figura 2) două constatări pot fi evidențiate. Prima, regresul din anul 2022 a continuat ferm in anul 2023 la aproape toate grupele de cauze de deces, cu valorile relative cele mai ridicate la decesele prin boli ale aparatului respirator, în primul rând,  și apoi prin boli ale aparatului circulator. Infecția cu virusul SARS-Cov-2 este boală a aparatului respirator. Să ne amintim, pe de altă parte, că  masiva creștere a deceselor prin boli ale aparatului circulator în anii 2020 și 2021 a avut loc în bună măsură la persoane infectate cu virusul amintit. Cu alte cuvinte, regresul  de aproape 30 la sută al mortalității prin bolile aparatului respirator în anul 2023 a favorizat și declinul mortalității prin bolile aparatului circulator. Creștere a numărului de decese în anul 2023 constatăm doar  prin boli infecțioase și parazitare, moderată, și minoră la decesele prin tunuri. Privind cealaltă dinamică în timp, a numărului de decese în anul 2023 față de anul 2019,   observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții,  creștere  consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei, și prin boli ale aparatului respirator. Ecoul mortalității prin virus s-ar putea să fie prezent  în anul 2023 față de anul 2019. Datele finale detaliate  vor  putea clarifica ipoteza. Privind comparativ figurile 1A și 2 se poate observa originea regresului mortalității din anul 2023 din prima figură:  scăderea mortalității prin aproape toate grupele de cauze de deces din figura a 2-a și îndeosebi prin boli ale aparatului respirator și boli endocrine, de nutriție și metabolism (unde se află și diabetul).

O evoluție descendentă și în anul 2022 și în anul 2023 au avut decesele prin  leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe.  Potrivit Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației  Mondiale a Sănătății, în  această grupă de cauze de deces se includ și decesele prin accidente de transport, căderi, înec, expunere la fum, foc și flăcări, intoxicație prin expunere la substanțe nocive, leziuni autoprovocate, agresiune.

Recuperarea neașteptat de  viguroasă a speranței de viață la naștere

Considerabila reducere a numărului de decese în anul 2023, de 11 la sută, a dus în mod automat la ascensiunea speranței de viață la naștere față de anul anterior, de la 79,2 la 80,5 ani la femei și de la 71,3 la 72,9 ani la bărbați.  Creșteri într-un singur an de 1,3 și, respectiv, de 1,6 ani  sunt neobișnuite ca dimensiune și nu pot avea loc în context de evoluții normale, neafectate de fracturi ale mortalității pe vârste. Suntem însă după Pandemie și efectele compensatorii domină în schimbările pozitive. Cele două valori ale creșterii speranței de viață în anul 2023  sunt cele mai ridicate în UE-27. La nivelul întregii populații din Uniune creșterile au fost de 0,9 ani la femei și 1 an la bărbați [5]. Găsim însă valori similare celor din România în țările  din Europa de Est, acolo unde virusul a avut cele mai  grave efecte asupra mortalității populațiilor.

Oricum, atingerea nivelului de 80 ani la femei se cuvine a fi salutată. Cu speranța că este și  început de drum nou.    

Ce înseamnă creșterile de excepție din anul 2023 privite în tabloul evoluției speranței de viață în raport cu nivelul din anul 2019 dinaintea Pandemiei și cu nivelul din anul 2013 dinaintea instalării stagnării creșterii speranței de viață la bărbați și creșterii minore la femei? În figura 3 găsim răspunsurile. Nivelul  din anul 2023 este net superior celui din anul 2019. El este însă superior și celui  din anul 2013. Dacă valorile din anul 2023 nu ar avea caracter de compensare am putea constata o situație de reluare a tendinței de creștere durabilă a nivelului indicatorului dinaintea  anului 2014. O vom putea judeca în anul 2025 după analiza datelor și caracteristicilor din anul 2024.

Dacă  valorile speranței de viață de 72,7 și  80,3  ani reprezintă numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un născut-băiat și un născut-fată  din două  generații ipotetice care ar avea pe tot parcursul vieții (de la 0 la 100 ani) mortalitatea pe vârste din anul 2023, este util de precizat că aceste valori se compun din fracțiuni de an trăite la fiecare vârstă, mortalitatea fiind omniprezentă. De aici și posibilitatea descompunerii valorii speranței de viață la naștere în număr mediu de ani trăiți pe intervale de vârstă. Este ceea ce putem examina în figura 4 pentru 5 intervale de vârstă. Se poate observa că numărul mediu de ani trăiți de un născut în intervalele 0-19, 20-39 și chiar 40-49 ani este apropiat de numărul maxim, lungimea intervalului, 20, 20  și 10 ani, mortalitatea fiind foarte scăzută. La vârstele următoare, considerabil mai ridicate și cu mortalitate în creștere, numărul mediu de trăiți se reduce față de întinderea intervalului de vârstă, la supraviețuitorii atingând 65-100 ani ajungând la doar 11,1 și 16,8 ani.

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023 nu schimbă poziția  României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului (figura 5). Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație  este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și Albaniei și Turciei la bărbați. Este  rezultatul stagnării  indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări. Iar stagnarea speranței de viață la valori mici înseamnă stagnarea mortalității pe vârste la valori mari.

Nivelul scăzut al speranței de viață la naștere provine ca mecanism demografic din mortalitate pe vârste foarte ridicată. O putem vedea în figura 6A, pusă alături de cea medie din 11 țări europene dezvoltate, la bărbați (M) și la femei 9F). Se poate observa mai ales decalajul de la vârstele tinere, în spațiul A. Ratele de la vârstele 5-40 ani sunt reluate în figura 6B, cu altă scară a valorilor,  pentru mai multă claritate. Ratele de mortalitate sunt duble în țara noastră după vârsta de 30 ani. Dacă acesta este mecanismul demografic, cel socio-economic, fundamental,  are o altă origine, prezentată în Addendum. Este o veritabilă premieră în înțelegerea nivelului scăzut al speranței de viață la naștere în țara noastră.   

                                                                       *

Pentru a putea constata instalarea unei tendințe autentice de reducere durabilă a mortalității după anul 2013 rămâne de văzut dacă regresul mortalității din anul 2023 va continua  și în anul 2024 și în cei care vor urma.  Rezervele sunt uriașe. În primele trei luni din anul 2024, două dintre ele fiind luni de iarnă, cu mortalitate mai ridicată, numărul deceselor este aproape identic cu cel din primele trei luni ale anului 2023. Se constată un recul important și semnificativ al deceselor prin boli ale aparatului respirator (inclusiv prin Covid),  și îndeosebi prin boli ale aparatului circulator. Am văzut în articole anterioare dedicate Pandemiei că infecțiile au fost favorizat recrudescența mortalității prin boli ale aparatului circulator. A crescut în cele trei luni din anul 2024 numărul de deces prin tumori, leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe  și prin boli din grupa  alte cauze [6].

Întrebarea pe care ne-o putem pune la final de articol este ce s-a schimbat în bine până acum și ce se va schimba în bine în celelalte  luni ale anului 2024 în întreaga determinare economică, socială, culturală și medicală a stării de sănătate și mortalității populației. Criza financiară prin care trece țara fără semne de schimbare în bine, dimpotrivă, nivelul inflației, prefigurarea unui deficit bugetar extrem de ridicat, violența pe șosele, străzi, locuri publice, locuințe determinată și de explozia consumul de droguri  nu sunt de bun augur.

În Addendum  pot fi examinate aprecieri realiste și inedite asupra creșterii spectaculoase a PIB/locuitor în țara noastră și manierei în care este distribuită societății valoarea adăugată produsă.

R e f e r i n ț e

[1]  Ghețău, Vasile. Speranța de viață în România,  Contributors, 18/09/2023

 (https://www.contributors.ro/speranta-de-viata-a-romanilor-2/).

[2] Institutul Național de Sănătate Publică, Analiza bolilor transmisibile aflate în supraveghere-

Raport pentru anul 2022 (https://insp.gov.ro/download/analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2022/ ).

[3]  Institutul Național de Statistică, Comunicat de Presă, nr. 33/12 februarie 2024, Mișcarea naturală

a populației în luna decembrie 2023 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r23.pdf).

[4] Institutul Național de Sănătate Publică, Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere

(https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/).

[5] Eurostat. Life expectancy by sexe

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00205/default/table?lang=en&category=t_demo.t_demo_mor).

[6] Institutul Național de Statistică. Comunicat de presă, nr. 113,  10 mai 2024, Mișcarea naturală a populației în luna martie 2024 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop03r24.pdf).

[7] MortPak – The United Nations Software Package for Mortality Measurement

(https://www.un.org/development/desa/pd/content/mortpak-UN-software-package-mortality-measurement).

[8] HMD. Human Mortality Database. Max Planck Institute for Demographic Research (Germany), University of California, Berkeley (USA), and French Institute for Demographic Studies (France)  (www.mortality.org).

Addendum

Răspuns la o întrebare„Alocarea resurselor nu este  ghidată de principii economice și etice sănătoase”

Într-un articol anterior ridicam unele semne de întrebare asupra originii evoluțiilor divergente ale Produsului Intern Brut pe locuitor și speranței de viață la naștere după anul 2013. Mă întrebam dacă în multitudinea de componente ale PIB nu au apărut unele cu acțiune adversă creșterii calității vieții și ascensiunii speranței de viață. Avem acum răspunsul. Vine de la un bancher,  nu de la Banca Națională ci de la Banca Comercială Română, domnul Radu Crăciun. Este  membru in Consiliul Director și Președinte  al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR). Iată aprecierile care răspund pe deplin la întrebarea menționată preluate din articolul publicat pe blog la 21 aprilie 2024 („Romania are o evolutie economica fasta. Asa, si?,  https://www.raducraciun.ro/):

„Calitatea vietii populatiei unei tari nu este data de marimea PIB-ului, ci de modul in care valoarea adaugata produsa in acea tara este alocata la nivelul societatii”.

„Din pacate, una din principalele modalitati prin care alocarea valorii adaugate produsa in economie, a PIB-ului, a fost distorsionata a fost politica fiscala din ultimele decenii: atat dintr-o perspectiva cantitativa, cat si calitativa”.

„In consecinta, Romania are de foarte multa vreme cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB din UE. Or pentru dezvoltarea unei societati, mai ales atunci cand este aflata intr-o cursa de recuperare, existenta unor resurse publice care sa poate fi alocate infrastructurii educationale, de sanatate, de transport, de servicii sociale este esentiala pentru calitatea vietii si satisfactia populatiei. Iar din acest punct de vedere, mai toti indicii care isi propun sa evalueze calitatea vietii, competitivitatea globala sau indicele capitalului uman vor continua sa puna Romania pe un loc cu mult mai jos decat ar sugera-o marimea PIB-ului”.

„In concluzie, fetisizarea PIB-ului si a altor cativa parametri economici duce la concluzii eronate si la o etichetare pripita si nedreapta a populatiei atata vreme cat alocarea resurselor in interiorul tarii nu va fi ghidata de principii economice si etice sanatoase. O astfel de functionare deficitara a societatii nu va face decat sa mareasca frustrarile existente. Populatia nu este interesata de cifre macroeconomice abstracte, ci doar de masura in care ele se reflecta in calitatea vietii pe care o are. Altminteri, cresterea economica la noi niveluri va fi intampinata, pe buna dreptate, de o buna a parte a populatiei ramasa in tara sau plecata, cu replica: “Asa, si?”.



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...