Romania Sociala logo
Menu

Sprijinul oferit României de FMI

autor:   5 February 2024  

FMI ne-a vizitat. Un moment foarte important. FMI este o instituție internațională foarte importantă, cu o forță de competență și economică extraordinară. E important să utilizăm competența acestei instituții și, desigur, sprijinul ei.

Pe baza informațiilor obținute din mass-media mi-am făcut o imagine asupra situației. Scuze dacă ea nu este exactă.

Ca unul dintre beneficiari, îmi permit, cu tot respectul și prietenia, să-mi exprim și eu punctul meu de vedere.

Situația economiei, și mai general a societății românești, este foarte dificilă, ca să nu zicem deschis proastă. Ce este de făcut?

FMI face un pachet de recomandări. Fiecare dintre ele sunt corecte. Nu există discuții. Problema este pachetul și viziunea.

Pe scurt, soluția propusă este: „strângeți cureaua”. Desigur, asta știm și noi și, desigur, asta trebuie să facem. Dar doar atât? Recomandările sunt corecte, dar rezultatul implementării pachetului este dezastru. Nu trebuie să facem nimic altceva decât să strângem cureaua. Să creștem impozitele și taxele. Desigur, impozitele și taxele pe care masa populației trebuie să le plătească. Impozit pe veniturile populației (directe și indirecte, pe TVA care trebuie să crească substanțial), dar și pe modestele proprietăți. Accentul cade deci pe impozitele plătite de populație. Ceva vag și despre contribuția marilor companii, marea majoritate străine, deși ele evită cât pot de mult, și o pot face foarte ușor, datoriile fiscale. O altă sugestie. Să solicităm mai mult capital străin. Deci mai multă evaziune fiscală și nu creșteri importante ale veniturilor publice. Nimic despre stimularea capitalului intern.

Astea sunt recomandările? Eu voi formula mai tranșant soluția propusă: să acceptăm sărăcia, strângând cu resemnare sărăcia. Nimic despre o politică de creștere economică. FMI nu observă că guvernările noastre nu au niciun program de creștere economică. De fapt, politica FMI este ca România să rămână săracă, dar să administreze echilibrat puținele resurse de care sărăcia le produce. Viitorul pe care deci ne asigură FMI: o sărăcie echilibrată.

Mai e o problemă care mă intrigă. FMI mereu presupune că suntem într-o lume de competiție. Dură, dificilă, dar corectă. Așa e lumea, corectă și suportivă. Dar nu se spune nimic despre faptul că această competiție este cam incorectă, că cei puternici încalcă regulile și profită de „supunerea” noastră. Și nimic despre corupția pe care, într-o măsură importantă, ei au indus-o. Nimic despre asta. E o lume prietenoasă, suportivă, dar noi tot pierdem datorită lipsei noastre de competență. Scuze. Am aflat de jaful resurselor de aur pentru care se pare că vom plăti, „juridic corect”, vreo 5 miliarde de Euro. Pe resursele noastre. Și plătim și pentru alte resurse ale noastre de care profită „investitorii” străini.

Pentru a strânge cureaua și să fim și fericiți în sărăcie nu trebuie să fim consiliați. Așteptăm și alte sugestii.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...