Romania Sociala logo
Menu

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

autor:   13 May 2020  

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice a țării, cu ieșirea din subdezvoltare

Guvernul actual este criticat că nu are un Proiect de dezvoltare social-economică a țării. Partidul de la guvernare, PNL, nu a declarat încă intenția de a elabora un asemenea document. 

PSD a lansat tuturor partidelor invitația de a elabora, printr-un consens politic, Proiectul României. Președintele Românie, în numele guvernării, a respins oferta. Marcel Ciolacu, președinte interimar al PSD, declară că are, ”în lucru”, un asemenea  proiect. 

Partidele mai mici vor trebui și ele să formuleze, probabil nu chiar variante proprii de Proiect, dar cel puțin priorități naționale pe care să le promoveze. 

Vom avea deci un Proiect de dezvoltare social-economică a Românei, formulat printr-un consens politic sau mai multe Proiecte ? 

Eu nu cred că în momentul actual partide politice pot elabora proiecte care să ofere un răspuns satisfăcător pentru criza actuală. Proiecte „minore” pot fi făcut: câteva obiective economice și câteva direcții politice, dar nu vor putea oferi Proiecte suficient de articulate pentru construirea României viitoare. 

Dificultatea elaborării Proiectului nu stă în capacitatea oamenilor politici, ci în viziunea actuală. Societatea română este într-o criză de viziune. Situația de criză impune o schimbare a concepției despre ce este România și care este poziția sa în lume; în ce direcție ar trebui ea să evolueze. Proiectul trebuie să ofere un Model de Românie a viitorului.

Elaborarea unui Proiect de țară ar trebui să răspundă la două probleme critice.

* Poziția României în lume/ în Uniunea Europeană. Economia românească este desigur variabila cheie. Gândirea actuală este dominată de imaginea unei economii românești la marginea UE și a lumii, integrată într-un mecanism economic global, fără o dinamică proprie. Dacă astfel gândim, nu e nevoie de un Proiect al economiei românești. Alternativa:  economia românească, evident ca parte a economiei europene și mondiale, dar cu un spațiu relativ liber de mișcare.  În acest spațiu este posibil un Program propriu de dezvoltare economică. 

Ne confruntăm și cu o dilemă politică: Europa este o lume aflată într-un proces accelerat de integrare în care națiunile „își șterg rapid granițele economice, sociale și politice”  sau o Uniune Europeană, federație a națiunilor independente, cu propriile viziuni și interese, implicate într-un proces continuu de negociere a intereselor și viziunilor. Proiectul de dezvoltare social-economică a României trebuie să facă o opțiune explicită: care va fi poziția dezirabilă a României în UE. 

Criza Covid-19 a schimbat datele problemei. A început să se pună sub semnul întrebării proiectul promovat de birocrația de la Bruxelles: un transfer insuficient gândit a responsabilității democrațiilor naționale către mecanisme care s-au dovedit ele însele confuze, încălcând principiile democrațiilor naționale. Șocul brutal al virusului a paralizat mecanismele UE: cu o întârziere de vreo 8 săptămâni, Bruxelles a încercat să schițeze o reacție care se dovedește slab operantă. Statele UE și-au asumat rapid responsabilitatea și au adoptat politici proprii de intervenție. În situație de criză, țările nu par a fi simțit nevoia de a recurge la Bruxelles, concentrându-se pe eforturile proprii.

Criza „sparanghelului” a schimbat și ea viziunea. Țările care utilizează forța de muncă românească, obligată să migreze, nu tratează pe români la fel ca cetățenii lor. În Germania românii nu s-au simțit cetățeni europeni, cu respectarea drepturilor lor garantate de UE, ci ca cetățeni români de categoria a doua, lipsiți și de protecția românească. Statul român este, în contextul crizei „sparanghelului”, forțat să-și asume responsabilitatea pentru cetățenii săi, atât a celor care trăiesc în țară, dar și în străinătate. Demnitatea României a început să se trezească. 

* Societatea românească. S-a presupus că economia va rezolva automat toate problemele societății. Proiectul deci ar trebui să se centreze doar pe economic, nedând atenție stării sociale. Viziunea neoliberală, care a dominat ultimii 30 de ani, a produs dezorganizare a stării sociale a țării, polarizări sociale tot mai greu de suportat, subdezvoltări în zone importante. Cei mai mulți dintre români sunt nemulțumiți de cum s-a derulat întregul proces de schimbare de până acum. Chiar aproape 80% români nu sunt optimiști în privința viitorului. 

Este vital deci să luăm în considerare  politic, cu seriozitate, starea socială a României. Să punem dezvoltarea socială ca un obiectiv prioritar, complementar cu creșterea economică. Proiectul de dezvoltare a României nu va fi un simplu Proiect de creștere economică, ci un Proiect de dezvoltare social-economic a României, în contextul unei Europe și ea în construcție. Avem nevoie urgentă de un Model de societate pe care vrem să-l construim. 

Sunt pregătite partidele noastre să răspundă la o asemenea provocare?  




Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...