Romania Sociala logo
Menu

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

autor:   13 May 2020   

Cătălin Zamfir

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice a țării, cu ieșirea din subdezvoltare

Guvernul actual este criticat că nu are un Proiect de dezvoltare social-economică a țării. Partidul de la guvernare, PNL, nu a declarat încă intenția de a elabora un asemenea document. 

PSD a lansat tuturor partidelor invitația de a elabora, printr-un consens politic, Proiectul României. Președintele Românie, în numele guvernării, a respins oferta. Marcel Ciolacu, președinte interimar al PSD, declară că are, ”în lucru”, un asemenea  proiect. 

Partidele mai mici vor trebui și ele să formuleze, probabil nu chiar variante proprii de Proiect, dar cel puțin priorități naționale pe care să le promoveze. 

Vom avea deci un Proiect de dezvoltare social-economică a Românei, formulat printr-un consens politic sau mai multe Proiecte ? 

Eu nu cred că în momentul actual partide politice pot elabora proiecte care să ofere un răspuns satisfăcător pentru criza actuală. Proiecte „minore” pot fi făcut: câteva obiective economice și câteva direcții politice, dar nu vor putea oferi Proiecte suficient de articulate pentru construirea României viitoare. 

Dificultatea elaborării Proiectului nu stă în capacitatea oamenilor politici, ci în viziunea actuală. Societatea română este într-o criză de viziune. Situația de criză impune o schimbare a concepției despre ce este România și care este poziția sa în lume; în ce direcție ar trebui ea să evolueze. Proiectul trebuie să ofere un Model de Românie a viitorului.

Elaborarea unui Proiect de țară ar trebui să răspundă la două probleme critice.

* Poziția României în lume/ în Uniunea Europeană. Economia românească este desigur variabila cheie. Gândirea actuală este dominată de imaginea unei economii românești la marginea UE și a lumii, integrată într-un mecanism economic global, fără o dinamică proprie. Dacă astfel gândim, nu e nevoie de un Proiect al economiei românești. Alternativa:  economia românească, evident ca parte a economiei europene și mondiale, dar cu un spațiu relativ liber de mișcare.  În acest spațiu este posibil un Program propriu de dezvoltare economică. 

Ne confruntăm și cu o dilemă politică: Europa este o lume aflată într-un proces accelerat de integrare în care națiunile „își șterg rapid granițele economice, sociale și politice”  sau o Uniune Europeană, federație a națiunilor independente, cu propriile viziuni și interese, implicate într-un proces continuu de negociere a intereselor și viziunilor. Proiectul de dezvoltare social-economică a României trebuie să facă o opțiune explicită: care va fi poziția dezirabilă a României în UE. 

Criza Covid-19 a schimbat datele problemei. A început să se pună sub semnul întrebării proiectul promovat de birocrația de la Bruxelles: un transfer insuficient gândit a responsabilității democrațiilor naționale către mecanisme care s-au dovedit ele însele confuze, încălcând principiile democrațiilor naționale. Șocul brutal al virusului a paralizat mecanismele UE: cu o întârziere de vreo 8 săptămâni, Bruxelles a încercat să schițeze o reacție care se dovedește slab operantă. Statele UE și-au asumat rapid responsabilitatea și au adoptat politici proprii de intervenție. În situație de criză, țările nu par a fi simțit nevoia de a recurge la Bruxelles, concentrându-se pe eforturile proprii.

Criza „sparanghelului” a schimbat și ea viziunea. Țările care utilizează forța de muncă românească, obligată să migreze, nu tratează pe români la fel ca cetățenii lor. În Germania românii nu s-au simțit cetățeni europeni, cu respectarea drepturilor lor garantate de UE, ci ca cetățeni români de categoria a doua, lipsiți și de protecția românească. Statul român este, în contextul crizei „sparanghelului”, forțat să-și asume responsabilitatea pentru cetățenii săi, atât a celor care trăiesc în țară, dar și în străinătate. Demnitatea României a început să se trezească. 

* Societatea românească. S-a presupus că economia va rezolva automat toate problemele societății. Proiectul deci ar trebui să se centreze doar pe economic, nedând atenție stării sociale. Viziunea neoliberală, care a dominat ultimii 30 de ani, a produs dezorganizare a stării sociale a țării, polarizări sociale tot mai greu de suportat, subdezvoltări în zone importante. Cei mai mulți dintre români sunt nemulțumiți de cum s-a derulat întregul proces de schimbare de până acum. Chiar aproape 80% români nu sunt optimiști în privința viitorului. 

Este vital deci să luăm în considerare  politic, cu seriozitate, starea socială a României. Să punem dezvoltarea socială ca un obiectiv prioritar, complementar cu creșterea economică. Proiectul de dezvoltare a României nu va fi un simplu Proiect de creștere economică, ci un Proiect de dezvoltare social-economic a României, în contextul unei Europe și ea în construcție. Avem nevoie urgentă de un Model de societate pe care vrem să-l construim. 

Sunt pregătite partidele noastre să răspundă la o asemenea provocare?  




Facebook

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...