Romania Sociala logo
Menu

Un film nu despre România

autor:   13 May 2019  

Cătălin Zamfir

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.

Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip solid şi violent care crede că poate face orice. Și un lider politic, mai în umbră. Presa a iniţiat un scandal financiar. Intervine justiţia. Unul din echipă trebuie sacrificat. Desigur un tânăr. Banal.

Vreau să închid filmul, dar, parcă… Se desfăşoară forţele. Omul de afaceri e deranjat de Ziar. Simplu. Îl cumpără, schimbă conducerea şi dă afară câţiva redactori. Liderul politic intră în prim plan. El are un consilier, fost mare şef securist, care aranjează toate lucrurile. Sunt deranjant de individul ăla. Nu poţi să faci ceva? Securistul: Nu e o problemă, va dispare. Înţeleg că a dispărut. Ce facem cu berbecul ăsta om de afaceri? Chiar se crede mare? Începe să mă deranjeze! Este invitat procurorul general: cât vrei ? A, înţeleg, şi o fetiţă. Vine fetiţa, care îşi face datoria, dar îl şi filmează. E omul nostru: vreau să arestezi pe berbecul ăla de afaceri care se crede… şi pe prietenul preşedintei partidului advers. Cum să-i arestez fără probe? Ce zici de poza asta? Se fac arestări. Afaceristul care ameninţase că îi va aranja pe toţi este domesticit în închisoare. Aproape dispare din scenă. În presă apar informaţii devastatoare despre mulţi judecători. Operează şi alţi şefi ai securităţii şi poliţiei. Este solicitat şi episcopul. Poţi să ceri orice, dar nu bani. Chiar am nevoie de ceva bani. Telefoane. Dacă ai nevoie, pot să-ţi dau şi un tânăr frumos. E un preot la mine.

Lucrurile se precipită. Se apropie alegerile pentru preşedintele ţării. Înţeleg, liderul nostru politic este de dreapta, în competiţie cu celălalt partid, social democrat, acuzat că este comunist, ceea ce se neagă cu indignare. Urmează incendieri de maşini, alte asasinate, răpiri… Sunt sacrificaţi şi unii „soldaţi” în lupta politică.

Ziarul îşi schimbă proprietarul. Printre presiunile politice se fac şi „măgării”, dar sunt şi redactori care vor să-şi facă meseria. O luptă colegială internă.

Un efect filmic. Obsesiv că se dau imagini ale unui oraş foarte frumos, dar complet gol. Niciun om „real”. Doar odată apare un carnaval. Pe „scenă” doar Politicieni cu echipele lor, Oameni de afaceri, Securişti, Poliţişti, Procurori şi Judecători şi trepăduşi. Şi ziariştii Ziarului. Securiştii, foşti şi actuali, au un rol central: trag sforile şi execută.

S-a făcut noapte şi, aproape adormit, mă tulbură o întrebare. Desigur, exagerări ca în orice film, dar filmul acesta nu cumva este despre România? Mă trezesc. Nu, nu se poate. Liderul politic îşi face campanie: Eu vreau o Croaţie... Da, nu despre România. Dar un lucru curios. E un film despre o ţară nominalizată şi pare să se refere la evenimente reale din Croaţia actuală. E un film de o critică uluitoare la adresa a ce se întâmplă (?) azi în Croaţia. Da, da, clar, nu în România, ci în Croaţia.

Cum naiba se poate termina acest film, adică alegerile? Stau până la sfârşit: 23 de episoade, adică 23 de ore. Se lansează alte documente compromiţătoare, dar nu par să mai aibă vreun efect. Alegerile. Diferenţe foarte mici şi câştigă liderul partidului de dreapta. Noul preşedinte, personajul cel mai lipsit de scrupule, termină cu un discurs care alunecă spre paranoia, anunţând un viitor dictator.

Trag concluzia. România nu e un caz unic. Mecanismele sunt uluitor de familiare. Lucrurile se întâmplă aşa nu pentru că suntem croaţi sau români.

Vă sugerez cu căldură să vedeţi acest film. Un film excelent, făcut de croaţi. E film, dar nu e doar film. E şi o analiză sociologică a ce se întâmplă acum în Croaţia, o realitate care nu-mi este străină.  

The Paper îl găsiţi pe Netflix.  



Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Conferința „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed] Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...