Romania Sociala logo
Menu

Un film nu despre România

autor:   13 May 2019  

Cătălin Zamfir

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.

Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip solid şi violent care crede că poate face orice. Și un lider politic, mai în umbră. Presa a iniţiat un scandal financiar. Intervine justiţia. Unul din echipă trebuie sacrificat. Desigur un tânăr. Banal.

Vreau să închid filmul, dar, parcă… Se desfăşoară forţele. Omul de afaceri e deranjat de Ziar. Simplu. Îl cumpără, schimbă conducerea şi dă afară câţiva redactori. Liderul politic intră în prim plan. El are un consilier, fost mare şef securist, care aranjează toate lucrurile. Sunt deranjant de individul ăla. Nu poţi să faci ceva? Securistul: Nu e o problemă, va dispare. Înţeleg că a dispărut. Ce facem cu berbecul ăsta om de afaceri? Chiar se crede mare? Începe să mă deranjeze! Este invitat procurorul general: cât vrei ? A, înţeleg, şi o fetiţă. Vine fetiţa, care îşi face datoria, dar îl şi filmează. E omul nostru: vreau să arestezi pe berbecul ăla de afaceri care se crede… şi pe prietenul preşedintei partidului advers. Cum să-i arestez fără probe? Ce zici de poza asta? Se fac arestări. Afaceristul care ameninţase că îi va aranja pe toţi este domesticit în închisoare. Aproape dispare din scenă. În presă apar informaţii devastatoare despre mulţi judecători. Operează şi alţi şefi ai securităţii şi poliţiei. Este solicitat şi episcopul. Poţi să ceri orice, dar nu bani. Chiar am nevoie de ceva bani. Telefoane. Dacă ai nevoie, pot să-ţi dau şi un tânăr frumos. E un preot la mine.

Lucrurile se precipită. Se apropie alegerile pentru preşedintele ţării. Înţeleg, liderul nostru politic este de dreapta, în competiţie cu celălalt partid, social democrat, acuzat că este comunist, ceea ce se neagă cu indignare. Urmează incendieri de maşini, alte asasinate, răpiri… Sunt sacrificaţi şi unii „soldaţi” în lupta politică.

Ziarul îşi schimbă proprietarul. Printre presiunile politice se fac şi „măgării”, dar sunt şi redactori care vor să-şi facă meseria. O luptă colegială internă.

Un efect filmic. Obsesiv că se dau imagini ale unui oraş foarte frumos, dar complet gol. Niciun om „real”. Doar odată apare un carnaval. Pe „scenă” doar Politicieni cu echipele lor, Oameni de afaceri, Securişti, Poliţişti, Procurori şi Judecători şi trepăduşi. Şi ziariştii Ziarului. Securiştii, foşti şi actuali, au un rol central: trag sforile şi execută.

S-a făcut noapte şi, aproape adormit, mă tulbură o întrebare. Desigur, exagerări ca în orice film, dar filmul acesta nu cumva este despre România? Mă trezesc. Nu, nu se poate. Liderul politic îşi face campanie: Eu vreau o Croaţie... Da, nu despre România. Dar un lucru curios. E un film despre o ţară nominalizată şi pare să se refere la evenimente reale din Croaţia actuală. E un film de o critică uluitoare la adresa a ce se întâmplă (?) azi în Croaţia. Da, da, clar, nu în România, ci în Croaţia.

Cum naiba se poate termina acest film, adică alegerile? Stau până la sfârşit: 23 de episoade, adică 23 de ore. Se lansează alte documente compromiţătoare, dar nu par să mai aibă vreun efect. Alegerile. Diferenţe foarte mici şi câştigă liderul partidului de dreapta. Noul preşedinte, personajul cel mai lipsit de scrupule, termină cu un discurs care alunecă spre paranoia, anunţând un viitor dictator.

Trag concluzia. România nu e un caz unic. Mecanismele sunt uluitor de familiare. Lucrurile se întâmplă aşa nu pentru că suntem croaţi sau români.

Vă sugerez cu căldură să vedeţi acest film. Un film excelent, făcut de croaţi. E film, dar nu e doar film. E şi o analiză sociologică a ce se întâmplă acum în Croaţia, o realitate care nu-mi este străină.  

The Paper îl găsiţi pe Netflix.  



Facebook

Apariții editoriale: O bibliografie a receptării și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin)   și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...