Romania Sociala logo
Menu

Un film nu despre România

autor:   13 May 2019  

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.

Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip solid şi violent care crede că poate face orice. Și un lider politic, mai în umbră. Presa a iniţiat un scandal financiar. Intervine justiţia. Unul din echipă trebuie sacrificat. Desigur un tânăr. Banal.

Vreau să închid filmul, dar, parcă… Se desfăşoară forţele. Omul de afaceri e deranjat de Ziar. Simplu. Îl cumpără, schimbă conducerea şi dă afară câţiva redactori. Liderul politic intră în prim plan. El are un consilier, fost mare şef securist, care aranjează toate lucrurile. Sunt deranjant de individul ăla. Nu poţi să faci ceva? Securistul: Nu e o problemă, va dispare. Înţeleg că a dispărut. Ce facem cu berbecul ăsta om de afaceri? Chiar se crede mare? Începe să mă deranjeze! Este invitat procurorul general: cât vrei ? A, înţeleg, şi o fetiţă. Vine fetiţa, care îşi face datoria, dar îl şi filmează. E omul nostru: vreau să arestezi pe berbecul ăla de afaceri care se crede… şi pe prietenul preşedintei partidului advers. Cum să-i arestez fără probe? Ce zici de poza asta? Se fac arestări. Afaceristul care ameninţase că îi va aranja pe toţi este domesticit în închisoare. Aproape dispare din scenă. În presă apar informaţii devastatoare despre mulţi judecători. Operează şi alţi şefi ai securităţii şi poliţiei. Este solicitat şi episcopul. Poţi să ceri orice, dar nu bani. Chiar am nevoie de ceva bani. Telefoane. Dacă ai nevoie, pot să-ţi dau şi un tânăr frumos. E un preot la mine.

Lucrurile se precipită. Se apropie alegerile pentru preşedintele ţării. Înţeleg, liderul nostru politic este de dreapta, în competiţie cu celălalt partid, social democrat, acuzat că este comunist, ceea ce se neagă cu indignare. Urmează incendieri de maşini, alte asasinate, răpiri… Sunt sacrificaţi şi unii „soldaţi” în lupta politică.

Ziarul îşi schimbă proprietarul. Printre presiunile politice se fac şi „măgării”, dar sunt şi redactori care vor să-şi facă meseria. O luptă colegială internă.

Un efect filmic. Obsesiv că se dau imagini ale unui oraş foarte frumos, dar complet gol. Niciun om „real”. Doar odată apare un carnaval. Pe „scenă” doar Politicieni cu echipele lor, Oameni de afaceri, Securişti, Poliţişti, Procurori şi Judecători şi trepăduşi. Şi ziariştii Ziarului. Securiştii, foşti şi actuali, au un rol central: trag sforile şi execută.

S-a făcut noapte şi, aproape adormit, mă tulbură o întrebare. Desigur, exagerări ca în orice film, dar filmul acesta nu cumva este despre România? Mă trezesc. Nu, nu se poate. Liderul politic îşi face campanie: Eu vreau o Croaţie... Da, nu despre România. Dar un lucru curios. E un film despre o ţară nominalizată şi pare să se refere la evenimente reale din Croaţia actuală. E un film de o critică uluitoare la adresa a ce se întâmplă (?) azi în Croaţia. Da, da, clar, nu în România, ci în Croaţia.

Cum naiba se poate termina acest film, adică alegerile? Stau până la sfârşit: 23 de episoade, adică 23 de ore. Se lansează alte documente compromiţătoare, dar nu par să mai aibă vreun efect. Alegerile. Diferenţe foarte mici şi câştigă liderul partidului de dreapta. Noul preşedinte, personajul cel mai lipsit de scrupule, termină cu un discurs care alunecă spre paranoia, anunţând un viitor dictator.

Trag concluzia. România nu e un caz unic. Mecanismele sunt uluitor de familiare. Lucrurile se întâmplă aşa nu pentru că suntem croaţi sau români.

Vă sugerez cu căldură să vedeţi acest film. Un film excelent, făcut de croaţi. E film, dar nu e doar film. E şi o analiză sociologică a ce se întâmplă acum în Croaţia, o realitate care nu-mi este străină.  

The Paper îl găsiţi pe Netflix.  



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...