Romania Sociala logo
Menu

Va reuși Olguța Vasilescu?

autor:   11 March 2017  

Ce a făcut Olguța este fără doar și poate un act deosebit de curaj. Marea majoritate a populației este foarte bucuroasă: timp de 27 de ani salariile au fost ținute în România la nivele foarte scăzute, mult mai scăzute decât în celelalte țări europene.  Dar nu a existat curajul de a declara public că nu e bine.

Încep să apară tot mai multe îndoieli față de programul curajos al Olguței. Unele cu bună credință, altele cu malițiozitate: O să-și frângă gâtul!

Și eu sunt îngrijorat.

Dar îngrijorarea față de inițiativa doamnei Olguța este simplistă. Trebuie să luăm în considerare mai multe probleme.

Prima. Întreaga istorie a tranziției a fost dominată de ce a spus un ministru al finanțelor la începutul tranziției: ”nu sunt bani de la buget”. Orice propunere de a se face ceva pentru populație era blocată de: Ați identificat sursele financiare? Vedeți, nu sunt bani de la buget.

Și, desigur, mereu nu se puteau identifica surse suplimentare și nu se găseau bani de la buget.

Dar trei gânduri mă tot încurcau.

De ce nu sunt bani la buget ? Nu taxăm suficient pe cei cu bani. În plus acceptăm evaziunea fiscală, de multe ori tot la cei cu mulți bani. De ce nu se face nimic și cine ar trebui să acționeze? E foarte simplu să ridici din umeri că nu sunt bani.

Nu sunt bani pentru populație, dar ei sunt pentru o mulțime de minuni: corupție, exploatarea bugetului prin contracte aberante, furt din banul public. Știam și asta, dar nu s-a făcut mare lucru.

Nu sunt bani și pentru că tolerăm risipa banului public. Statul e risipitor: bani aruncați pe fereastră. Și există și o ideologie justificativă: așa e statul risipitor; risipa și ineficiența sunt inevitabile.

Din aceste motive, de câte ori se repetă nu sunt bani de la buget mă simt furios. Am impresia că se vrea să fiu tras pe sfoară.

Prioritatea acum este să mărim ”banii de la buget”: să mărim bugetul, care este cel mai mic din Europa în raport cu PIB-ul nostru; să reducem drastic evaziunea fiscală și frauda care sunt enorme; iar ineficiența și risipa banului public este uluitoare. Dar să negociem mai clar și salariile, care sunt cei mai dezavantajați în raport cu profitul. Birocratizarea în creștere nu este o strategie de chibzuială, ci un blocaj și o formă de activitate publică în gol. Birocratul este obsedat de corectitudinea ”procedurilor”, care cresc exponențial, și care ne toacă timpul și nervii, în timp ce complementar se ignoră complet rezultatele.

Poate că economia nu va crește așa cum am presupus, și ce se va întâmpla cu promisiunea de creștere a salariilor ? Cei care se opresc doar formulând această întrebare sunt în fapt cei care nu sunt interesați de oameni și sunt confortabili cu birocrația, iraționalitatea și jefuirea bugetului. Pe lângă calculul strict al bugetului trebuie să luăm în considerare și alte surse importante: creșterea corectitudinii și eficienței statului; o poziție mai fermă a salariaților. Și o altă sursă actuală: cu bani bugetari mai puțini putem face mult mai mult .

Mă deranjează un alt factor. 27 ani de tranziție au produs nu numai o economie prăbușită, dar și demoralizare, o stare de pasivism a noastră a tuturora. Am devenit spectatori doar îngrijorați. Ne mărginim să sperăm că Olguța va reuși. Dar noi chiar nu vrem să facem ceva, ci doar să fim îngrijorați?

Noi nu putem face ceva pentru creșterea corectitudinii și eficienței statului, eliberând surse suplimentare pentru salarii?

Să fim îngrijorați nu numai pentru că Olguța nu ar putea să facă tot ce a promis, dar și pentru că noi nu vrem să face mai mult pentru creșterea bunăstării noastre.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...