Romania Sociala logo
Menu

Vrem guvern, dar n-ai cu cine!

autor:   11 October 2021  


După 16 ani de zbucium politic, Angela Merkel pleacă de la putere pe un cal de alamă, privind „a pagubă” spre est. Alături de alte sculpturi realizate din furtunuri și cauciucuri umflate, statuia 3D a doamnei de fier tronează în aerul liniștit al muzeului din Etsdorf. În sfârșit, după 16 ani de conducere a Germaniei, Frau Merkel se odihnește. Privită din toate unghiurile dimensionale, expresivitatea săpată în aluminiul galvanic pare un fel de „Omnia Opera” a unei imprimante. Probabil că din repertoriul crizelor de imaginație, artiștii și-au luat adio, de la „mama Germaniei” într-un mod inedit pe care nu oricine îl înțelege. Calul doamnei Merkel nu este al unui dictator și nu este nici calul troian evocat de „prietenii” din culisele Bundestag-ului. Privirile celor două ființe anunță totul și nimic. „Back to the Future”: Germania se află pe un lac fără țărmuri, iar sub luminile metalice ale fostei puteri, calul se „balegă” spre viitor.

Pe scurt: SPD a câștigat la limită față de Uniunea „neagră” (CDU-CSU) și are nevoie de alianța lui oricine și oricum, acceptând doar tutela de pantof lustruit a avocatului Olaf Scholz. Verzii își reclamă tradiționalul pact cu SPD, însă tinerii lor vor o implicare la conducere prin eliminarea vechilor cadre. Tinerii verzi, asemenea lui Absalom, vor să-și ucidă tatăl, pe regele David. Liberalii își flutură batista galbenă intonând „Barcarolle” din versiunea lui Offenbach. În realitate, eleganții de la FDP nu și-au asumat niciodată singuri guvernarea, dar o poftesc sub orice culoare pentru că important sunt banii puterii. Ceva mai la nord, în grădinile reci de la Meklenburg-Vorpommern, CDU-CSU și-a pozat echipa funerară.

Germania încotro și mai ales cu cine? Starea de sprit a națiunii germane transmite un fel de criză la toate nivelurile. Viitorul guvern vine pe un fond incert de „Sondierungsgespräch” (discuțiile exploratorii), un fel de palavre într-o iarnă siberienă care odată începute nu se mai termină. Întreaga clasa politică germană s-a învechit. Au apărut lupii tineri hămesiți de putere, cei care vor schimbarea, dar nici ei nu promit un leadership puternic. Totul este, mai degrabă, un fel de hazard amestecat cu entuziasmul nerăbdării de a smulge cârmă prin patricid. Germanii nu știu cine sunt, ce vor, încotro merg și mai ales cu cine. Multe întrebări, puține răspunsuri. Un lucru este însă clar: toți vor banii de la buget pe interesele ideologice, particulare, uitând că Germania este o țară, un organism viu, nu o adunătură de triburi. Pe acest concert fără dirijor, verzii reformiști sunt singurii care își urmează planul: să înverzească planeta. Foarte bine! Germania are nevoie de pomi și sperăm ca pomii vor salva aerul.

România, țara tuturor vânturilor. Tărâmul basmelor unde guvernul se sinucide fără nicio opoziție. E suficient să pui două partide la putere, iar apoi le numeri zilele. Au guvernat vreodată două partide până la capăt? Nu, în toată istoria postdecembristă. Ne-am dat singuri la „gioale”. România este o vale a fericirii resurselor naturale, însă la nivel uman, România este o vale a plângerii unde oamenii care o locuiesc se autosabotează. Avem numeroase astfel de exemple în istorie. De ce însă românii nu se iubesc între ei? De ce ne certăm și nu ne putem înțelege? Apar aici unele explicații antropologice în care aflăm că cine se ceartă nu se iubește nici pe el. A te iubi cu adevărat înseamnă a-ți sprijini aproapele. Până în ziua de ieri ne întrebam, pe limba lui Caragiale, „eu cu cine votez?”. Astăzi a venit un ecou: „nu avem cu cine”..

Frica stomacală plutește la nivel colectiv, generând o stare de nesiguranță contagioasă. Criza de după criză nu este medicală sau economică, ci de sens, reprezentare, leadership și continuitate. Este nevoie să răspundem la prima întrebare: cine suntem noi? A afla spre ce te duci obligă, mai întâi, să știi cine ești. Dar, altcineva răspunde cu nonșalanță: „noi suntem europeni”! Bun, și ce înseamnă european? Din neant se adaugă un al doilea ecou academic, didactic: „înseamnă țări, oameni, culturi, diversitate, integrare etc… în unitate”. Unitate? Pe bune? Se află Europa în unitate? Este exact ce ne lipsește. Finalitatea! Totuși, dacă Germania nu știe cine este, România știe sau nu știe, la fel alte țări, atunci ne rămân două soluții simple: întoarcerea la identitatea regională/ locală sau diluarea lor completă la o formulă europeană în care dispar națiunile. Nu ne plac opțiunile și vrem a treia cale? A treia cale e cea mai rea pentru că deja suntem de mult timp în ea și nu funcționează. A treia cale înseamnă să băltim, iar „băltitul” aduce cel mai mare risc: cel al lipsei de reacție într-un șir de crize nesfârșite spre o prăbușire fatală. Deci, nu este suficient să ne afirmăm europeni pe Titanic, vorbind de unitatea dintre oameni și clase, iar în același timp să ne revenidcăm ca mari națiuni separatiste într-o uniune a orbilor. Până nu lămurim această poveste înghețăm într-o stană de aramă, la fel ca Frau Merkel, privind de pe tușă spre est, acolo de unde vin furtunile și cu spatele la vest, de unde adie un vânt subțirel.

Să strigăm prin munți după ecouri. Eu nu le aud, dar dacă voi le auziți, dați-mi de știre.















Facebook

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...

Pe gânduri…

Nu este ciudat că fie credincios, fie ateu, omul se zbate între bine și rău în loc să-și asculte cu sfințenie propria conștiință? Acolo găsește toate răspunsurile pe care le așteaptă de la un dumnezeu sau altul. E timpul să ieșim din logica supraviețuirii. E cea mai scurtă cale spre pierzanie! Fericirea ...

Pilonul II prelungește sărăcia și incompetența trecutului în viitor

De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor. Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii  comunității. Comunitatea a avut ...

Criminalitatea violentă. Semnificaţii şi implicaţii sociale. Editura Pro Universitaria, București, 2021. Simona Mihaiu

Cartea Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale a apărut la editura Pro Universitaria în anul 2021, sub semnătura Simonei Mihaiu, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, cu experiență în teme de studiu precum abuz și violență domestică, delincvență și criminalitate, drepturile omului, respectiv incluziunea grupurilor ...

Directiva salariilor minime adecvate în UE – la un pas de a fi adoptată

La doi ani de când Comisia Europeană a formulat Propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, iată că mai sunt doar câțiva pași, mai degrabă formali, pentru ca ea să fie adoptată. Parcursul ei nu a fost însă ușor. Acest articol vă propune o prezentare sintetică a acestei ...

Apariție editorială: ”În pustietatea cuvintelor” – Nicolae Lotreanu

Nicolae Lotreanu publică o carte care umple un mare gol în literatura noastră. Și nu numai. ”În pustietatea cuvintelor”. Este o carte rară de meditație filosofică asupra omului și asupra vieții sale. Cartea pune în discuție teme aș zice clasice, dar din perspective noi. De aici originalitatea cărții. Titlul ales pentru carte ...

”Țiganii” români în tranziție

Primesc un telefon. O doamnă, reprezentanta unei organizații..., a lansat un proiect de evaluare a rezultatelor politicilor de suport pentru romi. Vrea să-mi ia un interviu.O discuție de o oră cu un tânăr foarte isteț. În 1992-93, împreună cu soția, am coordonat o carte realizată de un larg colectiv de colegi ...

PSIHOSOCIOLOGICE. PANSEURI, PANSELUȚE ȘI SCAIEȚI, Editura PRO UNIVERSITARIA, București (226 p.)

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt simple gânduri izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...