Romania Sociala logo
Menu

World Happiness Report 2016 – câteva cifre

autor:   30 May 2016   

Elena Tudor

Al parulea raport[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă, iar 10 indică cea mai bună viață posibilă. Textul de față prezintă o sinteză a celor relevate de raport și folosește aceeași terminologie pentru simplificare, însă alegerea conceptului de fericire în cadrul raportului pentru indicatorul menționat este criticată prin apel la modul de măsurare și la distincțiile între conceptele de satisfacție cu viața, stare de bine subiectivă și fericire [2]. Opțiunea oferită de raport este de a folosi „evaluările asupra vieții” (life evaluations) ca măsură a „nivelului de fericire” (level of happiness) sau a „bunăstării subiective” (subjective well-being), autorii punându-le pe ultimele două sub semnul egalului

Raportul discută diferențele nivelului de fericire la nivel de indivizi, țări și regiuni, față de o medie de 5,35 la nivel de națiuni. Acesta este corelat cu șase variabile legate de componente economice, de sănătate, de viață politică și socială: PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijin social, încredere, libertatea percepută de a lua decizii și nivelul de generozitate. Studiul pune accentul pe inegalitățile cu privire la nivelul de fericire, datele relevând faptul că acestea au crescut.

Cu un scor de 5,554, Europa Centrală și de Est se regăsește a patra în lista celor 10 regiuni identificate de autori (America de Nord, Australia și Noua Zeelandă 7,125; America Latină și Caraibe 6,578; Europa de Vest 6,575; Comunitatea Statelor Independente 5,502; Asia de Sud-Est 5,363; Asia de Est 5,288; Orientul Mijlociu și Africa de Nord 4,999; Asia de Sud 4,589; Africa Sub-Sahariană 4,370). Între cele 157 țări incluse în studiu, România se situează aproape de medie, ușor peste, pe locul 71 cu un scor de 5,528. În vreme ce Moldova și Polonia au scoruri mai ridicate, Ungaria, Ucraina și Bulgaria au un nivel de fericire sub cel al României (Tabel 1). La nivelul regiunii din care face parte, România este de asemenea foarte aproape de medie.

Tabel 1

Poziție Țară Scor
55. Moldova 5,897
57. Polonia 5,835
71. România 5,528
91. Ungaria 5,145
123. Ucraina 4,324
129. Bulgaria 4,217

 

Cu privire la evoluția nivelului de fericire între 2005-2007 și 2013-2015, cu excepția Ucrainei, țările de mai sus au cunoscut o creștere semnificativă, România fiind de această dată a 36-a țară în listă (Tabel 2).

Tabel 2

Poziție Țară Scor
4. Moldova 0,959
31. Bulgaria 0,373
36. România 0,310
58. Polonia 0,098
62. Ungaria 0,070
117. Ucraina -0,701

 

Astfel, deși departe de a fi una dintre țările cu un nivel ridicat al evaluărilor pe care le fac indivizii cu privire la propriile vieți, România este aproape de medie atât la nivel global, cât și la nivelul regiunii din care face parte, cu o tendință de îmbunătățire a acestora.

 

 

[1] Helliwell, J., Layard, R. și Sachs, J. (eds.) 2016. World Happiness Report 2016 Update (Vol. 1).

[2] Pentru discuții asupra acestora: Chelcea, S. „România nefericită” – un titlu de presă nefericit. România Socială, 22 aprilie 2016; Zamfir, C. Sunt românii fericiți sau nefericiți? Un exercițiu de analiză statistică. România Socială, 28 aprilie 2016.



Facebook

Dimitrie Gusti, contribuție și receptarea sa de către Istorie

Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (IV) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Practica de cercetarea sociologică a studenţilor I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în ...

MĂRTURII ŞI MĂRTURISIRI (V) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Lecţii de sociologie, lecţii de viaţă Astăzi, 18 aprilie, profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte iscoditoare! Septimiu Chelcea S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot ...

Obsesia eşantionului reprezentativ, o frână a dezvoltării sociologiei româneşti?

Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii. Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea vieţii făcută în 1980 în România.[1] Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost eşantionul ? Doar ...

E bună lumea în care trăim? Fii liniștit, justiția e independentă

Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție? Evenimentele din ultimul timp m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de la morală, centrată pe ...

Revista Cultura 3/2019

Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura. Dintre materialele din acest numar: - eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor ...

România deleuziană. Fragmentul XXX, despre păsări și animale (III)

Motto: ,,Nu există două inimi, una pentru om și alta pentru animal” (Lamartine) xxx Animalul și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri.  Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (III) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Profesorii primei promoţii de sociologi S. C. Catedra de sociologie de la Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în Departamentul de sociologie al Facultăţii de ...