Romania Sociala logo
Menu

World Happiness Report 2016 – câteva cifre

autor:   30 May 2016  

Al parulea raport[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă, iar 10 indică cea mai bună viață posibilă. Textul de față prezintă o sinteză a celor relevate de raport și folosește aceeași terminologie pentru simplificare, însă alegerea conceptului de fericire în cadrul raportului pentru indicatorul menționat este criticată prin apel la modul de măsurare și la distincțiile între conceptele de satisfacție cu viața, stare de bine subiectivă și fericire [2]. Opțiunea oferită de raport este de a folosi „evaluările asupra vieții” (life evaluations) ca măsură a „nivelului de fericire” (level of happiness) sau a „bunăstării subiective” (subjective well-being), autorii punându-le pe ultimele două sub semnul egalului

Raportul discută diferențele nivelului de fericire la nivel de indivizi, țări și regiuni, față de o medie de 5,35 la nivel de națiuni. Acesta este corelat cu șase variabile legate de componente economice, de sănătate, de viață politică și socială: PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijin social, încredere, libertatea percepută de a lua decizii și nivelul de generozitate. Studiul pune accentul pe inegalitățile cu privire la nivelul de fericire, datele relevând faptul că acestea au crescut.

Cu un scor de 5,554, Europa Centrală și de Est se regăsește a patra în lista celor 10 regiuni identificate de autori (America de Nord, Australia și Noua Zeelandă 7,125; America Latină și Caraibe 6,578; Europa de Vest 6,575; Comunitatea Statelor Independente 5,502; Asia de Sud-Est 5,363; Asia de Est 5,288; Orientul Mijlociu și Africa de Nord 4,999; Asia de Sud 4,589; Africa Sub-Sahariană 4,370). Între cele 157 țări incluse în studiu, România se situează aproape de medie, ușor peste, pe locul 71 cu un scor de 5,528. În vreme ce Moldova și Polonia au scoruri mai ridicate, Ungaria, Ucraina și Bulgaria au un nivel de fericire sub cel al României (Tabel 1). La nivelul regiunii din care face parte, România este de asemenea foarte aproape de medie.

Tabel 1

Poziție Țară Scor
55. Moldova 5,897
57. Polonia 5,835
71. România 5,528
91. Ungaria 5,145
123. Ucraina 4,324
129. Bulgaria 4,217

 

Cu privire la evoluția nivelului de fericire între 2005-2007 și 2013-2015, cu excepția Ucrainei, țările de mai sus au cunoscut o creștere semnificativă, România fiind de această dată a 36-a țară în listă (Tabel 2).

Tabel 2

Poziție Țară Scor
4. Moldova 0,959
31. Bulgaria 0,373
36. România 0,310
58. Polonia 0,098
62. Ungaria 0,070
117. Ucraina -0,701

 

Astfel, deși departe de a fi una dintre țările cu un nivel ridicat al evaluărilor pe care le fac indivizii cu privire la propriile vieți, România este aproape de medie atât la nivel global, cât și la nivelul regiunii din care face parte, cu o tendință de îmbunătățire a acestora.

 

 

[1] Helliwell, J., Layard, R. și Sachs, J. (eds.) 2016. World Happiness Report 2016 Update (Vol. 1).

[2] Pentru discuții asupra acestora: Chelcea, S. „România nefericită” – un titlu de presă nefericit. România Socială, 22 aprilie 2016; Zamfir, C. Sunt românii fericiți sau nefericiți? Un exercițiu de analiză statistică. România Socială, 28 aprilie 2016.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...