Romania Sociala logo
Menu

World Happiness Report 2016 – câteva cifre

autor:   30 May 2016   

Elena Tudor

Al parulea raport[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă, iar 10 indică cea mai bună viață posibilă. Textul de față prezintă o sinteză a celor relevate de raport și folosește aceeași terminologie pentru simplificare, însă alegerea conceptului de fericire în cadrul raportului pentru indicatorul menționat este criticată prin apel la modul de măsurare și la distincțiile între conceptele de satisfacție cu viața, stare de bine subiectivă și fericire [2]. Opțiunea oferită de raport este de a folosi „evaluările asupra vieții” (life evaluations) ca măsură a „nivelului de fericire” (level of happiness) sau a „bunăstării subiective” (subjective well-being), autorii punându-le pe ultimele două sub semnul egalului

Raportul discută diferențele nivelului de fericire la nivel de indivizi, țări și regiuni, față de o medie de 5,35 la nivel de națiuni. Acesta este corelat cu șase variabile legate de componente economice, de sănătate, de viață politică și socială: PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijin social, încredere, libertatea percepută de a lua decizii și nivelul de generozitate. Studiul pune accentul pe inegalitățile cu privire la nivelul de fericire, datele relevând faptul că acestea au crescut.

Cu un scor de 5,554, Europa Centrală și de Est se regăsește a patra în lista celor 10 regiuni identificate de autori (America de Nord, Australia și Noua Zeelandă 7,125; America Latină și Caraibe 6,578; Europa de Vest 6,575; Comunitatea Statelor Independente 5,502; Asia de Sud-Est 5,363; Asia de Est 5,288; Orientul Mijlociu și Africa de Nord 4,999; Asia de Sud 4,589; Africa Sub-Sahariană 4,370). Între cele 157 țări incluse în studiu, România se situează aproape de medie, ușor peste, pe locul 71 cu un scor de 5,528. În vreme ce Moldova și Polonia au scoruri mai ridicate, Ungaria, Ucraina și Bulgaria au un nivel de fericire sub cel al României (Tabel 1). La nivelul regiunii din care face parte, România este de asemenea foarte aproape de medie.

Tabel 1

Poziție Țară Scor
55. Moldova 5,897
57. Polonia 5,835
71. România 5,528
91. Ungaria 5,145
123. Ucraina 4,324
129. Bulgaria 4,217

 

Cu privire la evoluția nivelului de fericire între 2005-2007 și 2013-2015, cu excepția Ucrainei, țările de mai sus au cunoscut o creștere semnificativă, România fiind de această dată a 36-a țară în listă (Tabel 2).

Tabel 2

Poziție Țară Scor
4. Moldova 0,959
31. Bulgaria 0,373
36. România 0,310
58. Polonia 0,098
62. Ungaria 0,070
117. Ucraina -0,701

 

Astfel, deși departe de a fi una dintre țările cu un nivel ridicat al evaluărilor pe care le fac indivizii cu privire la propriile vieți, România este aproape de medie atât la nivel global, cât și la nivelul regiunii din care face parte, cu o tendință de îmbunătățire a acestora.

 

 

[1] Helliwell, J., Layard, R. și Sachs, J. (eds.) 2016. World Happiness Report 2016 Update (Vol. 1).

[2] Pentru discuții asupra acestora: Chelcea, S. „România nefericită” – un titlu de presă nefericit. România Socială, 22 aprilie 2016; Zamfir, C. Sunt românii fericiți sau nefericiți? Un exercițiu de analiză statistică. România Socială, 28 aprilie 2016.



Facebook

Mărturisirea mea de credință

Am fost zilele trecute la o ceremonie de înmormântare. Mărturisesc că totul m-a pus pe gânduri. Din adolescență, am fost ateist. Nu credeam în niciun fel în Dumnezeu, nici ontologic, o ființă supremă care există undeva ”în ceruri”, nici moral, credeam că eu, și deci și ceilalți, sunt liber și responsabil de ...

Hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru Uniunea Europeană

Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ...

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989. Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, ...

Prestigiosul sociolog Dimitrie Gusti, omagiat la Academia Română

Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti - prestigios sociolog, membru marcant al Academiei Române și Președinte al Academiei Române (1944-1946) - în Aula Academiei Române a fost organizată joi, 13 februarie 2020, ora 10.00, Conferința omagială „Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf”. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Asociației Române ...

Între ireversibil și impredictibil, un prag critic în schimbarea climatică

1. Impredictibilitate și ordine În fizică, inclusiv în cea a atmosferei și în general în orice proces desfășurat în natură, evenimentele întâmplătoare (pe care fizicienii le numesc aleatorii) pot apare din însăși dinamica complexă și profundă a acesteia. Henri Poincaré ne-a lăsat o frază celebră: ”Hazardul este doar măsura ignoranței noastre”, pentru că ”fenomenele ...

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor. De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?  Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti ...

In memoriam Academician Prof. Dr. Tudorel Postolache

Cu adâncă durere, cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții anunță stingerea din viață a Academicianului Prof. dr. Tudorel Postolache. Personalitate de excepție, a marcat timp de peste 60 de ani viața noastră intelectuală. A avut contribuții majore în modernizarea științelor economice. Inițiatorul unor documente de importanță istorică: Schiță privind ...

A XXX-a Aniversare a Înființării ICCV

Înființarea ICCV în ianuarie 1990 nu a fost un eveniment de însemnătate publică. În acea perioadă de început a primei guvernări postcomuniste a României încă insuficient consolidată evenimentele care preocupau cel mai mult întreaga societate erau cele politice. Față de dinamica și de potențialele efecte majore ale evenimentelor politice înființarea unui Institut de cercetări sociologice ...