[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă,"> [1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă,">
Romania Sociala logo
Menu

World Happiness Report 2016 – câteva cifre

autor:   30 May 2016  

Al parulea raport[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea viață posibilă, iar 10 indică cea mai bună viață posibilă. Textul de față prezintă o sinteză a celor relevate de raport și folosește aceeași terminologie pentru simplificare, însă alegerea conceptului de fericire în cadrul raportului pentru indicatorul menționat este criticată prin apel la modul de măsurare și la distincțiile între conceptele de satisfacție cu viața, stare de bine subiectivă și fericire [2]. Opțiunea oferită de raport este de a folosi „evaluările asupra vieții” (life evaluations) ca măsură a „nivelului de fericire” (level of happiness) sau a „bunăstării subiective” (subjective well-being), autorii punându-le pe ultimele două sub semnul egalului

Raportul discută diferențele nivelului de fericire la nivel de indivizi, țări și regiuni, față de o medie de 5,35 la nivel de națiuni. Acesta este corelat cu șase variabile legate de componente economice, de sănătate, de viață politică și socială: PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijin social, încredere, libertatea percepută de a lua decizii și nivelul de generozitate. Studiul pune accentul pe inegalitățile cu privire la nivelul de fericire, datele relevând faptul că acestea au crescut.

Cu un scor de 5,554, Europa Centrală și de Est se regăsește a patra în lista celor 10 regiuni identificate de autori (America de Nord, Australia și Noua Zeelandă 7,125; America Latină și Caraibe 6,578; Europa de Vest 6,575; Comunitatea Statelor Independente 5,502; Asia de Sud-Est 5,363; Asia de Est 5,288; Orientul Mijlociu și Africa de Nord 4,999; Asia de Sud 4,589; Africa Sub-Sahariană 4,370). Între cele 157 țări incluse în studiu, România se situează aproape de medie, ușor peste, pe locul 71 cu un scor de 5,528. În vreme ce Moldova și Polonia au scoruri mai ridicate, Ungaria, Ucraina și Bulgaria au un nivel de fericire sub cel al României (Tabel 1). La nivelul regiunii din care face parte, România este de asemenea foarte aproape de medie.

Tabel 1

Poziție Țară Scor
55. Moldova 5,897
57. Polonia 5,835
71. România 5,528
91. Ungaria 5,145
123. Ucraina 4,324
129. Bulgaria 4,217

 

Cu privire la evoluția nivelului de fericire între 2005-2007 și 2013-2015, cu excepția Ucrainei, țările de mai sus au cunoscut o creștere semnificativă, România fiind de această dată a 36-a țară în listă (Tabel 2).

Tabel 2

Poziție Țară Scor
4. Moldova 0,959
31. Bulgaria 0,373
36. România 0,310
58. Polonia 0,098
62. Ungaria 0,070
117. Ucraina -0,701

 

Astfel, deși departe de a fi una dintre țările cu un nivel ridicat al evaluărilor pe care le fac indivizii cu privire la propriile vieți, România este aproape de medie atât la nivel global, cât și la nivelul regiunii din care face parte, cu o tendință de îmbunătățire a acestora.

 

 

[1] Helliwell, J., Layard, R. și Sachs, J. (eds.) 2016. World Happiness Report 2016 Update (Vol. 1).

[2] Pentru discuții asupra acestora: Chelcea, S. „România nefericită” – un titlu de presă nefericit. România Socială, 22 aprilie 2016; Zamfir, C. Sunt românii fericiți sau nefericiți? Un exercițiu de analiză statistică. România Socială, 28 aprilie 2016.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...