Romania Sociala logo
Menu

Zâna și Baba Cloanța: dispute în jurul mondializării

autor:   26 January 2021  

Copilăria mea era plină cu Zâna cea bună, prințesa blondă, frumoasă și tânără. Dar era și  Baba Cloanța. Zâna era undeva în ceruri, în altă lume. Rareori mai venea să ne ajute. Doar pentru copii, dar nu și pentru oamenii mari. În lumea reală, în pădurea în care trăim, ești pândit de Baba Cloanța. De mult nu mai sunt copil. Unde sunt zânele ? Mă tulbură un gând: nu cumva când fac un pas și vin în pădurea noastră de toate zilele, trăsăturile frumoase ale Zânei se urâțesc și Zâna devine Baba Cloanța? S-ar putea chiar să nu existe ființe diferite, ci una singură cu două fețe: uneori Zână, alteori Baba Cloanța. 

Sunt matur și nu mai cred în zâne, ci în idei. Idei frumoase, când stau departe. De câte ori vin în viața cotidiană, și ele își pierd farmecul. 

Lumea actuală e dominată de o nouă Zână: mondializarea. Nu crezi în această Zână? Nu crezi pentru că ești un înapoiat din vechea lume. Noua lume, mondială, e plină de lucruri noi, tot mai tentante. Mondializarea este un proces inevitabil și benefic. Circulația se accelerează. Bunurile circulă tot mai liber. O lume mondială tot mai liberă. O nouă democrație.

Lumea actuală nu este așa cum o descrie Zâna modernă: o lume în curs de omogenizare, tot mai egală și democrată, fără divizări; o lume a competiției bazată pe competență, nu pe putere. Lumea actuală este o lume divizată. China, dintr-o țară subdezvoltată, a devenit o forță puternică și mulți chiar cred că va deveni într-un viitor apropiat forța dominantă a lumii. Dar altă structură social-economică, altă ideologie. Rusia socialistă a fost învinsă și s-a aliniat la lumea capitalistă. Dar Occidentul tot nu o primește și, deși nu mai este o putere ideologic opusă, este pusă la zid ca un „dușman” potențial. Credeam că după dispariția sistemului socialist, NATO nu mai are rațiunea de a exista: e împotriva altor țări tot capitaliste ? Vechea „lume a treia” este o sursă de îngrijorare în creștere. Războiul există încă în lume. Și teama de război este la tot pasul. Mondializare înseamnă în primul rând dispariția diviziunilor militare și, mult mai târziu, a granițelor. Marea putere mondială, SUA, începe să se teamă tot mai mult de o lume mondializată în care pare să piardă controlul și dă semne de închidere defensivă. 

Eu cred că ideea mondializării pare a fi venit prea devreme. Ea poate fi suspectată a fi mai degrabă o expresie ideologică a celor puternici care vor să controleze lumea. 

Mondializarea nu poate să fie instaurată într-o lume fundamental inegală și, în forma în care există acum, chiar mondializarea generează inegalitate. Inegalitatea dintre țări este în creștere. Sunt grupuri economice mondiale care devin tot mai puternice, în detrimentul țărilor care devin tot mai slabe. Bunurile circulă tot mai liber, dar profiturile nu se distribuie democratic, ci migrează spre centrele de putere economică, accentuând inegalitățile. Și, paradoxal, țările puternice interesate declarativ în mondializare, în fapt își păzesc granițele de invazia lumii sărace. Complementar, mondialismului promovează marginalizarea interesului național, considerat adesea ca ceva negativ: naționalism retrograd. 

Ideologia mondializării ascunde de fapt acceptarea politică și morală a inegalității internaționale. 

O lume mondializată va fi doar după ce va deveni structural egală și sursele războaielor vor fi istorie. 

Asistăm la un reviriment politic și moral al intereselor de țară, al intereselor naționale. Într-o lume inegală, rolul națiunilor este de a promova interesele comunităților, fiind un mecanism al asigurării bunăstării colective. Interesul național mobilizează eforturile motivate nu numai economic, dar și social și moral pentru promovarea bunăstării colective. În faza actuală a istoriei, lumea este în primul rând o lume a națiunilor și mai puțin o lume mondializată.



Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...