Romania Sociala logo
Menu

Zâna și Baba Cloanța: dispute în jurul mondializării

autor:   26 January 2021  

Copilăria mea era plină cu Zâna cea bună, prințesa blondă, frumoasă și tânără. Dar era și  Baba Cloanța. Zâna era undeva în ceruri, în altă lume. Rareori mai venea să ne ajute. Doar pentru copii, dar nu și pentru oamenii mari. În lumea reală, în pădurea în care trăim, ești pândit de Baba Cloanța. De mult nu mai sunt copil. Unde sunt zânele ? Mă tulbură un gând: nu cumva când fac un pas și vin în pădurea noastră de toate zilele, trăsăturile frumoase ale Zânei se urâțesc și Zâna devine Baba Cloanța? S-ar putea chiar să nu existe ființe diferite, ci una singură cu două fețe: uneori Zână, alteori Baba Cloanța. 

Sunt matur și nu mai cred în zâne, ci în idei. Idei frumoase, când stau departe. De câte ori vin în viața cotidiană, și ele își pierd farmecul. 

Lumea actuală e dominată de o nouă Zână: mondializarea. Nu crezi în această Zână? Nu crezi pentru că ești un înapoiat din vechea lume. Noua lume, mondială, e plină de lucruri noi, tot mai tentante. Mondializarea este un proces inevitabil și benefic. Circulația se accelerează. Bunurile circulă tot mai liber. O lume mondială tot mai liberă. O nouă democrație.

Lumea actuală nu este așa cum o descrie Zâna modernă: o lume în curs de omogenizare, tot mai egală și democrată, fără divizări; o lume a competiției bazată pe competență, nu pe putere. Lumea actuală este o lume divizată. China, dintr-o țară subdezvoltată, a devenit o forță puternică și mulți chiar cred că va deveni într-un viitor apropiat forța dominantă a lumii. Dar altă structură social-economică, altă ideologie. Rusia socialistă a fost învinsă și s-a aliniat la lumea capitalistă. Dar Occidentul tot nu o primește și, deși nu mai este o putere ideologic opusă, este pusă la zid ca un „dușman” potențial. Credeam că după dispariția sistemului socialist, NATO nu mai are rațiunea de a exista: e împotriva altor țări tot capitaliste ? Vechea „lume a treia” este o sursă de îngrijorare în creștere. Războiul există încă în lume. Și teama de război este la tot pasul. Mondializare înseamnă în primul rând dispariția diviziunilor militare și, mult mai târziu, a granițelor. Marea putere mondială, SUA, începe să se teamă tot mai mult de o lume mondializată în care pare să piardă controlul și dă semne de închidere defensivă. 

Eu cred că ideea mondializării pare a fi venit prea devreme. Ea poate fi suspectată a fi mai degrabă o expresie ideologică a celor puternici care vor să controleze lumea. 

Mondializarea nu poate să fie instaurată într-o lume fundamental inegală și, în forma în care există acum, chiar mondializarea generează inegalitate. Inegalitatea dintre țări este în creștere. Sunt grupuri economice mondiale care devin tot mai puternice, în detrimentul țărilor care devin tot mai slabe. Bunurile circulă tot mai liber, dar profiturile nu se distribuie democratic, ci migrează spre centrele de putere economică, accentuând inegalitățile. Și, paradoxal, țările puternice interesate declarativ în mondializare, în fapt își păzesc granițele de invazia lumii sărace. Complementar, mondialismului promovează marginalizarea interesului național, considerat adesea ca ceva negativ: naționalism retrograd. 

Ideologia mondializării ascunde de fapt acceptarea politică și morală a inegalității internaționale. 

O lume mondializată va fi doar după ce va deveni structural egală și sursele războaielor vor fi istorie. 

Asistăm la un reviriment politic și moral al intereselor de țară, al intereselor naționale. Într-o lume inegală, rolul națiunilor este de a promova interesele comunităților, fiind un mecanism al asigurării bunăstării colective. Interesul național mobilizează eforturile motivate nu numai economic, dar și social și moral pentru promovarea bunăstării colective. În faza actuală a istoriei, lumea este în primul rând o lume a națiunilor și mai puțin o lume mondializată.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...