Romania Sociala logo
Menu

Ziua Academiei Române – 151 de ani

autor:   1 April 2017  

Academia Română va sărbători luni, 3 aprilie 2017, în sesiune solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 151 de ani de la înfiinţare. Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

Sesiunea va fi condusă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea Academiei Române de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie modernă a României, precum şi la rolul instituţiei în cultura şi ştiinţa românească.

Sesiunea va fi onorată de prezenţa autorităţilor Statului Român, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de membri ai academiilor europene. Administraţia Prezidenţială va transmite un mesaj de felicitare.

Vor rosti alocuţiuni: Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, Sorin Grindeanu, Prim-Ministrul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, IPS Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Vor vorbi, de asemenea, prof. Pavel Năstase, Ministrul Educaţiei Naţionale, Şerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării şi Inovării, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, prof. Ecaterina Andronescu, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, prof. Mihnea Costoiu, senator, rectorul Universităţii “Politehnica” din Bucureşti. Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuţiunea susţinută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea şi performanţele acestei instituţii ce împlineşte anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei “Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii”, la ora 14, în Sala “Theodor Pallady”, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise şi Carte Rară, de Stampe şi de Numismatică şi vor fi prezentate expoziţiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.
ACADEMIA ROMÂNĂ

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, “cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, “corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.

Biroul de presă al Academiei Române

academia



Facebook

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, București, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, București, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

PE MARGINEA UNUI COMENTARIU DIN 1973 DESPRE „SOCIOLOGUL DE ÎNTREPRINDERE”. O DISCUȚIE CU ADRIAN DINU RACHIERU.

D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor? - Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

Trump, campion în comunicare

Trump. Scurtă lectură psihologică: O profeție auto-împlinită  Donald Trump este o celebritate. El stârnește senzație și când se însoară și când divorțează. El stârnește atenție și când face o mare afacere, și când face un mare faliment. S-a născut într-o familie bogată; tatăl său a fost  milionar, Dar el fiul a ...