Romania Sociala logo
Menu

Ziua Academiei Române – 151 de ani

autor:   1 April 2017  

Academia Română va sărbători luni, 3 aprilie 2017, în sesiune solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 151 de ani de la înfiinţare. Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

Sesiunea va fi condusă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea Academiei Române de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie modernă a României, precum şi la rolul instituţiei în cultura şi ştiinţa românească.

Sesiunea va fi onorată de prezenţa autorităţilor Statului Român, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de membri ai academiilor europene. Administraţia Prezidenţială va transmite un mesaj de felicitare.

Vor rosti alocuţiuni: Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, Sorin Grindeanu, Prim-Ministrul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, IPS Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Vor vorbi, de asemenea, prof. Pavel Năstase, Ministrul Educaţiei Naţionale, Şerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării şi Inovării, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, prof. Ecaterina Andronescu, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, prof. Mihnea Costoiu, senator, rectorul Universităţii “Politehnica” din Bucureşti. Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuţiunea susţinută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea şi performanţele acestei instituţii ce împlineşte anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei “Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii”, la ora 14, în Sala “Theodor Pallady”, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise şi Carte Rară, de Stampe şi de Numismatică şi vor fi prezentate expoziţiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.
ACADEMIA ROMÂNĂ

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, “cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, “corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.

Biroul de presă al Academiei Române

academia



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...