Romania Sociala logo
Menu

Ziua Academiei Române – 151 de ani

autor:   1 April 2017  

Academia Română va sărbători luni, 3 aprilie 2017, în sesiune solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 151 de ani de la înfiinţare. Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

Sesiunea va fi condusă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea Academiei Române de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie modernă a României, precum şi la rolul instituţiei în cultura şi ştiinţa românească.

Sesiunea va fi onorată de prezenţa autorităţilor Statului Român, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de membri ai academiilor europene. Administraţia Prezidenţială va transmite un mesaj de felicitare.

Vor rosti alocuţiuni: Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, Sorin Grindeanu, Prim-Ministrul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, IPS Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Vor vorbi, de asemenea, prof. Pavel Năstase, Ministrul Educaţiei Naţionale, Şerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării şi Inovării, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, prof. Ecaterina Andronescu, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, prof. Mihnea Costoiu, senator, rectorul Universităţii “Politehnica” din Bucureşti. Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuţiunea susţinută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea şi performanţele acestei instituţii ce împlineşte anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei “Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii”, la ora 14, în Sala “Theodor Pallady”, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise şi Carte Rară, de Stampe şi de Numismatică şi vor fi prezentate expoziţiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.
ACADEMIA ROMÂNĂ

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, “cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, “corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.

Biroul de presă al Academiei Române

academia



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...