Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor neguvernamentale, practicieni și persoane vârstnice. Moderată de Gabriela Neagu, dezbaterea a pus în dialog rezultatele cercetării, experiențele furnizorilor de servicii și perspectivele seniorilor.

Singurătatea, autonomia și participarea socială

În deschiderea conferinței, Iulian Stănescu, director adjunct al ICCV, a abordat situația persoanelor vârstnice din România, acordând o atenție particulară problematicii singurătății. Intervenția sa a introdus discuția despre calitatea vieții la vârste înaintate și importanța legăturilor sociale. Tema singurătății a constituit ulterior un punct de legătură între contribuțiile științifice, experiențele organizațiilor și mărturiile seniorilor participanți.

Iuliana Precupețu cercetătoare în cadrul ICCV, a aprofundat această temă prin analiza relației dintre experiențele acumulate de-a lungul vieții și contextul social. Cercetarea comparativă a evidențiat rolul securității economice, al încrederii în instituții și al condițiilor din comunitate în înțelegerea diferențelor dintre țări la nivel european. Intervenția a subliniat necesitatea unor măsuri care, alături de sprijinul individual, să creeze condiții favorabile relaționării și participării sociale.

Dimensiunea psihologică a îmbătrânirii a fost abordată de Cristina Tomescu, cercetătoare ICCV care a discutat despre adaptarea la schimbarea rolurilor sociale, pierderea apropiaților și diminuarea autonomiei. Prezentarea a evidențiat importanța relațiilor semnificative și a activităților care oferă sens, precum și necesitatea unui sprijin care să respecte capacitatea persoanelor vârstnice de a decide asupra propriei vieți.

Elena Spiridon, cercetătoare ICCV, a prezentat rezultatele unei cercetări calitative realizate împreună cu Simona Maria Stănescu privind experiențele persoanelor vârstnice care practică sport. Participanții la cercetare au descris beneficiile mișcării pentru mobilitate, autonomie și starea de bine, dar și pentru dezvoltarea relațiilor sociale. Accesibilitatea infrastructurii, costurile și sprijinul celor apropiați au fost identificați ca factori importanți pentru menținerea unei vieți active.

Sprijinul comunitar și implicarea seniorilor

Ionuț Ardeleanu a prezentat Federația Națională Omenia a C.A.R.P. din România ca rețea de solidaritate și ajutor reciproc, care reunește aproximativ 900.000 de membri. Activitatea acesteia cuprinde sprijin financiar, servicii sociale și de sănătate, precum și oportunități de participare comunitară.

Andreea Mărăcine a descris activitățile centrului de zi al Asociației C.A.R.P. Omenia București, de la cercuri literare și de pictură la învățarea limbilor străine, digitalizare și voluntariat. Mărturiile a trei senioare au completat prezentarea prin relatări despre relațiile construite și beneficiile participării la viața centrului. Experiențele împărtășite au evidențiat importanța unui spațiu în care persoanele vârstnice se pot întâlni, exprima și simți parte a unei comunități.

Olivia Vișan a prezentat activitatea Federației Filantropia și campania „Ajută un bătrân să zâmbească”, prin care sunt oferite ajutoare pentru tratamente medicale, încălzirea locuinței și alimentație, precum și sprijin pentru accesarea serviciilor sociale și medicale. Intervenția a ilustrat rolul rețelelor comunitare în susținerea seniorilor vulnerabili, în special a celor din mediul rural. Bianca Gemănaru a completat această perspectivă prin prezentarea activităților Asociației Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor pentru prevenirea izolării sociale.

Servicii de îngrijire și politici publice

Tina Daragiu, fondatoarea Fundației Ruhama, a analizat, din perspectiva experienței practice, condițiile de dezvoltare a serviciilor pentru persoanele vârstnice. Prezentarea a urmărit legătura dintre organizarea serviciilor sociale și medicale, mecanismele de finanțare și posibilitățile de extindere a îngrijirii de lungă durată și a programelor de îmbătrânire activă Datele privind accesarea fondurilor publice în diferite județe au ilustrat modul în care aceste mecanisme sunt valorificate la nivel local și diferențele în dezvoltarea serviciilor pentru persoanele vârstnice.

Mihaela Ghența, cercetătoare în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, a prezentat rezultate ale monitorizării și evaluării Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023–2030. Analiza a identificat progrese normative și în extinderea îngrijirii la domiciliu, dar și decalaje între obiectivele asumate și capacitatea de implementare locală. Subfinanțarea, deficitul de personal și coordonarea interinstituțională insuficientă continuă să limiteze dezvoltarea serviciilor.

Carmen Ciornei, din cadrul Direcției de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, a discutat despre femeile fără adăpost la vârsta a treia, evidențiind acumularea dezavantajelor de-a lungul vieții și fragmentarea răspunsului instituțional. Prezentarea a susținut necesitatea evaluării integrate a nevoilor și a continuității sprijinului între servicii.

O altă dimensiune a vulnerabilității a fost abordată de Valentin-Veron Toma, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, prin intervenția despre schimbările climatice și persoanele vârstnice.

Responsabilitățile familiale de îngrijire au fost analizate de Flavius Mihalache, care a adus în discuție rezultatele proiectului european CareDivide. Acestea au evidențiat implicarea disproporționată a femeilor în îngrijirea informală și consecințele asupra veniturilor, carierei și sănătății. Recomandările au vizat dezvoltarea serviciilor comunitare și sprijinirea persoanelor care îmbină activitatea profesională cu îngrijirea apropiaților.

Monica Marin cercetătoare în cadrul ICCV, a prezentat rezultatele unui studiu Delphi privind criteriile de identificare și evaluare a bunelor practici în îngrijirea de lungă durată. Studiul a fost realizat în cadrul colaborării dintre Banca Mondială și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru sprijinirea reformelor din domeniul protecției sociale. Consultarea unui panel internațional de experți a urmărit stabilirea unor repere comune de evaluare. Criteriile rezultate vor ghida colectarea datelor pentru elaborarea unui catalog național de bune practici.

Nicoleta Cojocaru-Mereș, consilier superior și asistent social în cadrul DGASPC Sector 2, a abordat capacitatea instituțională a furnizorilor de îngrijire la domiciliu din România, din perspectiva disparităților existente și a riscului de neglijare structurală. Intervenția a completat discuția despre accesul persoanelor vârstnice la servicii și capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor de îngrijire.

Dezbaterea a evidențiat necesitatea corelării sprijinului individual cu dezvoltarea serviciilor și a oportunităților de participare comunitară. Mărturiile seniorilor, alături de cercetările și experiențele profesionale prezentate, au adus în prim-plan autonomia, relațiile semnificative și continuitatea sprijinului ca repere ale unei îmbătrâniri active și demne.