Romania Sociala logo
Menu

autor:   1 August 2021  

L-am cunoscut pe profesorul Iancu Filipescu (18 aprilie 1948 – 1 august 2019) din vremea când era student la Secția de Sociologie din cadrul Facultății de Filozofie (Universitatea din București). Făcea parte din prima promoție de sociologi de după reinstituționalizarea învățământului sociologic în țara noastră (1970). A fost cercetător științific în la Laboratorul de Sociologie al Universității din București, cercetător științific la Centrul de Sociologie al Academiei RSR, conferențiar de sociologie industrială și comportament organizațional la Catedra de Științe Sociale de la Politehnica din București, cercetător la  Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.

Am fost, până în 1976, colegi la Laboratorul de Sociologie al Universităţii (fiind, în fapt, parte a Catedrei de Sociologie), unde fusese repartizat ca unul dintre cei mai merituoşi absolvenţi. Apoi drumurile noastre s-au despărţit. Prietenia dintre noi s-a strâns cu adevărat după evenimentele din Decembrie 1989.

Cred că profesorul Iancu Filipescu a fost cel mai autentic elev al profesorului Henri H. Stahl, care i-a şi condus teza de doctorat, în 1985. A făcut istorie socială de cea mai bună calitate. A adunat un munte de documente pentru o lucrare despre mobilitatea socială în societatea tradiţională românească în secolele XIV- XIX. Îţi spunea pe nerăsuflate istoria fiecărui sat din România, când a apărut pentru prima dată în documente, pe moşia cărui boier s-a închegat, cum şi-a schimbat structura socială de-a lungul vremii. Poate exagerez: nu pe nerăsuflate, dar cu exactitate. Dacă ar fi publicat această lucrare, s-ar fi văzut că, mai ales în timpul domniilor fanariote, titlurile de boierie se cumpărau aşa cum se dau astăzi titlurile de doctor în ştiinţă. Privilegiile şi fudulia sunt pe bani. 

Profesorul Iancu Filipescu a alcătuit baza de date a contribuţiei sociologilor români, care a fost analizată cu meticulozitate şi spirit critic în perspectiva istoriei sociale a sociologiei (Cătălin Zamfir, Iancu Filipescu, coordonatori,Sociologia românească. 1900-2010. O istorie socială”, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2015). Am făcut împreună interviuri cu unii dintre sociologii din perioada interbelică (Ion Clopoţel, Stanciu Stoian, Vasile V. Caramelea, Henri H. Stahl), ne-am îngrijit împreună de publicarea în 2002, la Editura Universităţii din Bucureşti, a lucrării „Îndrumări pentru monografiile sociologice”, prima ediție apărută în 1940 sub direcţia ştiinţifică a lui Dimitrie Gusti şi conducerea tehnică a lui Traian Herseni. 

Cărțile sale, „Sociologie industrială. Curs şi exerciţii pentru seminar” (Cătălin, Zamfir, Iancu Filipescu, 1982), „Teoreticieni ai organizaţiilor şi managementului. Dicţioar şi crestomaţie” (Iancu Filipescu, Ștefan Bruno, 2011), „Romanian Sociology: 1900-2015. A social history” (Cătălin Zamfir, Iancu Filipescu, 2016) rămân repere în literatura de specialitate, la fel ca și articolele și studiile de istorie socială publicate în reviste de prestigiu: „Eugen Ehrlich and Romanian Sociology” (1999), „Dimitrie Gusti despre reforma socială şi temeiul ei ştiinţific: monografia sociologicăˮ (2000), „Orașul în gândirea weberianăˮ (2001), „Pays. Confédération tribale, confédération villageoise” (2004), „Consideraţii istorico-geografice privind judeţele Țării Româneştiˮ (2004) ș.a.  

Parcă presimțind că nu mai are mult și va pleca să locuiască în albastrul cerului, a terminat de scris ultimul episod al dialogurilor sociologice, publicat în „România Socială” la data de 29 mai 2019. Pe 21 iunie avea să fie dus cu salvarea la Spitalul Floreasca. Diagnosticul: sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA). A fost internat la Secția de terapie intensive (ATI), trecut pe ventilație artificială și apoi întubat. A rămas în spital în comă indusă până la 30 iulie. Când medicii au dat verdictul „Ne așteptăm la ce este cel mai rău”, familia l-a vrut acasă, să aibă o lumânare aprinsă când norul negru îl va învălui. După o zi, pe 1 august s-a sfârșit. A plecat dintre noi la 71 de ani. 

Profesorul Iancu Filipescu rămâne în memoria mea ca un om bun ca pâinea caldă, iar în istoria sociologiei românești ca un autentic reper de cercetător riguros al realității sociale, preocupat în primul rând de aflarea adevărului, nu de dobândirea notorietății. A fost un observator participant, de bună credință, al avatarurilor sociologiei din România.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...