Romania Sociala logo
Menu

Alegerile europene 2019 din România: câteva consideraţii sociologice

autor:   27 May 2019   

Iulian Stănescu

Biroul Electoral Central încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai. Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens – şi vor fi destule, pentru toate  gusturile – abia după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele consideraţii de natură sociologică.

Prezenţa la vot (peste 49%) este, în ordine cronologică, prima mare surpriză. Este cu mult peste participarea cu care ne-am obişnuit la alegerile pentru Parlamentul European (27-33%), dar nu este o participare record pentru România. Alegerile prezidenţiale, indiferent de tur, rămân de maximă importanţă pentru electorat. Ce ne arată prezenţa neaşteptat de ridicată este că miza acestor alegeri a fost mai mare decât cine sunt persoanele care ne reprezintă în Parlamentul European. Altfel spus, componenta la nivel naţional, de vot de protest împotriva guvernării, a contat decisiv.

Participarea pe medii de rezidenţă este, la rândul ei, surprinzătoare. Pentru prima dată, aproape 60% dintre votanţi provin din mediul urban. De obicei, la alegerile din România era un echilibru între mediile de rezidenţă, ba chiar au existat şi scrutinuri (gen alegeri locale 2016) la care populaţia rurală a fost majoritară.

Structura după vârstă a votanţilor arată că la aceste alegeri avem un mesaj politic din partea populaţiei mature, de vârstă activă: aproape 38% dintre votanţi au între 45 și 64 de ani, mai ales salariaţi din mediul urban, categorie în care persoanele cu studii medii formează marea majoritate. Faţă de structura după vârstă a populaţiei rezidentă a României de la ultimul recensământ, prezenţa la vot pe categoriile de vârstă 18-44 de ani este cu până la 3 puncte procentuale mai redusă; în schimb, pentru categoria 45-64 de ani prezenţa a fost cu 6,1 puncte procentuale în plus. Vârstnicii de 65 de ani şi peste au participat la vot în aceeaşi proporţie ca aceea pe care o au în populaţie. Aşadar, atenţie la concluziile pripite gen a fost un vot al tinerilor, al celor cu studii superioare etc.

Alegerile europarlamentare au arătat, pentru cine încă nu a înţeles sau nu a dorit să înţeleagă, că Internetul a dislocat televiziunea ca principalul mijloc de comunicare şi informare. Lumea în care trăim se schimbă – şi se schimbă rapid. Aşa cum televiziunea a dislocat presa scrisă din România în anii 1990, acum este rândul acesteia să fie înlocuită de un alt mediu. Aceasta nu înseamnă că televiziunea dispare, doar că se adresează cu precădere numai unor anumite zone de public, numeric în scădere.

Două remarci despre mobilizarea la vot. Mai întâi, la aceste alegeri avem o noutate absolută: campania robustă de mobilizare pe Internet, îndeosebi pe reţelele sociale (Facebook în primul rând), din partea mediului de afaceri, în special corporaţii cu capital străin. În zilele premergătoare scurtinului au fost rulate mesaje de ieşire la vot, inclusiv prin oferte promoţionale în ziua votului pentru cei care fac dovada că au fost la urne. În al doilea rând, aceste alegeri arată că e posibilă o mobilizare masivă la vot în principal prin Internet, prin reţelele sociale, nu doar prin organizaţii de partid, aleşi locali ş.a.m.d. Mai simplu spus, reţeaua greoaie, bugetivoră, predispusă la clientelism, a partidelor mari şi vechi poate fi scurtcircuitată prin Internet.

O ultimă remarcă. Este nevoie de o dezbatere calmă, lucidă, aşezată asupra problemei exercitării dreptului de vot de către cetăţenii români din afara ţării. Este clar că statul român nu poate organiza secţii de votare suficiente pentru o populaţie aşa de mare pe teritoriul altor state. La problemele de suveranitate – secţiile de votare necesită prezenţa forţelor de ordine pentru a preveni fraude – se adaugă transportul şi cazarea personalului din secţii -, astfel încât organizarea a mii de secţii de votare în afara României este în mod obiectiv o imposibilitate logistică şi financiară. Soluţia, oricare va fi ea, trebuie, în acelaşi timp, să garanteze natura secretă şi liber exprimată a votului. Votul electronic de acasă ori votul prin corespondenţă, deşi soluţii atrăgătoare şi aparent facile, ridică serioase probleme în privinţa caracterului secret şi liber exprimat al votului, în afara presiunilor şi, în special, a mitei electorale. Atenţie, deci, la soluţii aparent facile, clamate propagandistic. Experienţa nefericită a votului uninominal sau a decalării alegerilor prezidenţiale şi parlamentare ar trebui să dea de gândit.



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...