Romania Sociala logo
Menu

Alegerile europene 2019 din România: câteva consideraţii sociologice

autor:   27 May 2019  

Biroul Electoral Central încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai. Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens – şi vor fi destule, pentru toate  gusturile – abia după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele consideraţii de natură sociologică.

Prezenţa la vot (peste 49%) este, în ordine cronologică, prima mare surpriză. Este cu mult peste participarea cu care ne-am obişnuit la alegerile pentru Parlamentul European (27-33%), dar nu este o participare record pentru România. Alegerile prezidenţiale, indiferent de tur, rămân de maximă importanţă pentru electorat. Ce ne arată prezenţa neaşteptat de ridicată este că miza acestor alegeri a fost mai mare decât cine sunt persoanele care ne reprezintă în Parlamentul European. Altfel spus, componenta la nivel naţional, de vot de protest împotriva guvernării, a contat decisiv.

Participarea pe medii de rezidenţă este, la rândul ei, surprinzătoare. Pentru prima dată, aproape 60% dintre votanţi provin din mediul urban. De obicei, la alegerile din România era un echilibru între mediile de rezidenţă, ba chiar au existat şi scrutinuri (gen alegeri locale 2016) la care populaţia rurală a fost majoritară.

Structura după vârstă a votanţilor arată că la aceste alegeri avem un mesaj politic din partea populaţiei mature, de vârstă activă: aproape 38% dintre votanţi au între 45 și 64 de ani, mai ales salariaţi din mediul urban, categorie în care persoanele cu studii medii formează marea majoritate. Faţă de structura după vârstă a populaţiei rezidentă a României de la ultimul recensământ, prezenţa la vot pe categoriile de vârstă 18-44 de ani este cu până la 3 puncte procentuale mai redusă; în schimb, pentru categoria 45-64 de ani prezenţa a fost cu 6,1 puncte procentuale în plus. Vârstnicii de 65 de ani şi peste au participat la vot în aceeaşi proporţie ca aceea pe care o au în populaţie. Aşadar, atenţie la concluziile pripite gen a fost un vot al tinerilor, al celor cu studii superioare etc.

Alegerile europarlamentare au arătat, pentru cine încă nu a înţeles sau nu a dorit să înţeleagă, că Internetul a dislocat televiziunea ca principalul mijloc de comunicare şi informare. Lumea în care trăim se schimbă – şi se schimbă rapid. Aşa cum televiziunea a dislocat presa scrisă din România în anii 1990, acum este rândul acesteia să fie înlocuită de un alt mediu. Aceasta nu înseamnă că televiziunea dispare, doar că se adresează cu precădere numai unor anumite zone de public, numeric în scădere.

Două remarci despre mobilizarea la vot. Mai întâi, la aceste alegeri avem o noutate absolută: campania robustă de mobilizare pe Internet, îndeosebi pe reţelele sociale (Facebook în primul rând), din partea mediului de afaceri, în special corporaţii cu capital străin. În zilele premergătoare scurtinului au fost rulate mesaje de ieşire la vot, inclusiv prin oferte promoţionale în ziua votului pentru cei care fac dovada că au fost la urne. În al doilea rând, aceste alegeri arată că e posibilă o mobilizare masivă la vot în principal prin Internet, prin reţelele sociale, nu doar prin organizaţii de partid, aleşi locali ş.a.m.d. Mai simplu spus, reţeaua greoaie, bugetivoră, predispusă la clientelism, a partidelor mari şi vechi poate fi scurtcircuitată prin Internet.

O ultimă remarcă. Este nevoie de o dezbatere calmă, lucidă, aşezată asupra problemei exercitării dreptului de vot de către cetăţenii români din afara ţării. Este clar că statul român nu poate organiza secţii de votare suficiente pentru o populaţie aşa de mare pe teritoriul altor state. La problemele de suveranitate – secţiile de votare necesită prezenţa forţelor de ordine pentru a preveni fraude – se adaugă transportul şi cazarea personalului din secţii -, astfel încât organizarea a mii de secţii de votare în afara României este în mod obiectiv o imposibilitate logistică şi financiară. Soluţia, oricare va fi ea, trebuie, în acelaşi timp, să garanteze natura secretă şi liber exprimată a votului. Votul electronic de acasă ori votul prin corespondenţă, deşi soluţii atrăgătoare şi aparent facile, ridică serioase probleme în privinţa caracterului secret şi liber exprimat al votului, în afara presiunilor şi, în special, a mitei electorale. Atenţie, deci, la soluţii aparent facile, clamate propagandistic. Experienţa nefericită a votului uninominal sau a decalării alegerilor prezidenţiale şi parlamentare ar trebui să dea de gândit.



Facebook

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

Vorba dulce mult aduce! Proverb românesc Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea ...

Demoralizarea individuală și colectivă

O populație demoralizată  este ușor de manipulat. Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și ...

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în ...

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul ...

Toxicitatea aroganței

Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată. Nathaniel Branden Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu ...

România, între două pelerinaje

În primele zile ale lunii octombrie din fiecare an, România se îmbracă în straie de sărbătoare și toate drumurile duc la Iași. Uniți în cuget și-n simțiri, credincioși de pretutindeni se adună la Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași pentru Sărbătoarea Sfintei Parascheva. Niciun pelerin dornic să ajungă la ...

DESPRE DIVORȚIALITATE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990

Divorțul este un eveniment care intervine în ciclul de viață familial pe care îl întrerupe definitiv în urma unei proceduri juridice prevăzută de legea civilă. Lucrarea de față constă într-o analiză exhaustivă a divorțurilor și divorțialității în România postcomunistă (1990-2022) pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, datele ...

Cine mai aniversează astăzi Învățătorii? Explozie de bucurie la Școala din Berca

Ce poate fi mai interesant de Ziua Educației decât să exprimi recunoștință față de profesorii care te-au format în viață? Deseori, acela care a avut un rol determinant în pregătirea școlară, Învățătorul, este trecut cu vederea sau chiar dat uitării, cu toate că el ți-a acordat îndrumare directă pe parcursul ...