Romania Sociala logo
Menu

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

autor:   12 February 2019  

Septimiu Chelcea

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, respectful faţă de adevăr şi tradiţiile sănătoase, respectul diferenţei, cinstea, integritatea, solidaritatea şi, peste toate şi integrîndu‑le pe toate, iubirea aproapelui” (p. 16). Şi, mai mult, psihologia socială ne ajută să înţelegem „cum omul este actorul propriei sale vieţi, pe o scenă în care scenariile desemnate nu sunt întotdeauna în acord cu propriile înclinaţii, dorinţe sau convingeri şi în care tensiunea dintre prezervarea eului esenţial şi cerşirea aplauzelor audienţei produce uneori remodelări dramatice ale personalităţii” (p. 16).

Umanismul psihologiei sociale este pus în evidenţă cu o remarcabilă forţă educativă în capitolul„Lumea socială ca scenă”, la finalul căruia citim: „Prin urmare, exigenţele morale sunt funcţionale pentru cei mai mulţi dintre oameni, atîta vreme cît putem percepe umanul în «celălalt». Iar cînd semenul din faţa noastră este transformat într‑o ficţiune ontologică – tendinţă deseori cultivată de către delirurile ideologice, care imaginează un portret‑stereotip denaturat al «celuilalt», metamorfozat într‑un adevărat bestiar hrănit cu ură –, atunci nu mai rămîne, cel mai adesea, decît ultimul pas la îndemînă: strivirea sa. Care este însă cît se poate de reală. Şi în care logica circulară a scenariului sartrian «celălalt e infernul» e singura capabilă să mai dea socoteală de «ceea ce se întîmplă cu noi»” (p. 348).

Cu o sensibilitate intelectuală ce depăşeşte simţul comun şi cu multă ştiinţă de carte – a se vedea în acest sens şi lista bibliografică, ce numără peste 1700 de titluri de volume, multe dintre ele devenite clasice, şi articole din reviste de specialitate –, autorul selectează din cîmpul de cunoaştere mereu fertil al psihologiei sociale acele teme, ipoteze, cercetări concrete şi experimente despre care consideră că dau configuraţia actuală a domeniului. Psihologia socială – aşa cum se confesa Serge Moscovici, primul preşedinte al Asociaţiei Europene de Psihologie Socială Experimentală – este un domeniu de cunoaştere încă necristalizat pe deplin. De aici şi libertatea specialiştilor de a se centra pe anumite teme şi de a trece sub tăcere altele.

Absenţa sau abordarea tangențială a unor teme desprinse din realitatea vieții de zi cu zi în țara noastră (spre exemplu, psihosociologia relaţiilor dintre generaţii, discriminarea vârstnicilor, încrederea interpersonală şi lipsa de încredere în clasa politică, reorganizarea memoriei sociale) este compensată din plin de prezenţa altor teme, mai puţin abordate în manualele universitare autohtone, precum încadrarea și remodelarea deciziilor, salienţa morţii, teoria managementului terorii, traumele psihice, negativitatea identitară, cultura civic-participativă ș.a. Profesorul Alin Gavreliuc sintetizează exemplar rezultatele cercetărilor semnificative pe plan internațional și prezintă clar multitudinea teoriilor care guvernează azi psihologia socială. La „Index de termeni” (pp. 513-519) sunt trecute nu mai puțin de 75 teorii psihosociale. Oare nu sunt prea multe adunate într-o singură carte? Nu, pentru că Alin Gavreliuc, spre deosebire de alți autori de la noi, nu prezintă teoriile într-un capitol de sine stătător, ci le integrează judicios în explicarea fenomenelor psihosociologice: facilitarea socială, gândirea dogmatică, lenea socială, percepția socială, prejudecățile, obediența etc. Personal, aș revendica pentru psihosociologie teoria amânării și teoria sancțiunilor premiale, formulate de Mihai Ralea, și aș rezerva într-un manual de tip postuniversitar – cum este în fapt Psihologia socială și dinamica personalității – un loc central unui fenomen parcă inexistent în tranziția postcomunistă: fericirea. Cine spune că psihosociologia are mai multe teorii și mai puține rezultate practice, aplicative, ignoră axioma psihosociologului american Kurt Lewin: „Cel mai practic lucru este o bună teorie”.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Bătălia pentru Brexit

Respingerea de către Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit? Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit O cale de a înţelege ce se întâmplă în politica britanică porneşte de ...