Romania Sociala logo
Menu

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culturii, 2020, (614 pag.)

autor:   18 January 2021  

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse studii de sociologie. Mi se par semnificative în acest sens contribuțiile lui Marcel Lutic la rublica „Restituiri” și ale Silviei Ciubotaru la rubrica „Aniversări”. Sunt, fără îndoială, utile cercetătorilor din domeniul sociologiei culturii și alte contribuții: Andrei Prohin, „Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie  a unității spiritualității românești” (pp. 111-130), Viorica Nișcov, „Două moduri exemplare de a fi și de a lucra” (pp. 71-78), Nicolae Dudnicenco, „Cireșul și vișinul în viziunea poporului român” (pp. 159-168) ș.a. 

Mă voi opri în primul rând la textul extras de muzeograful Marcel Lutic  din manuscrisul „Sate pe Jijia de Sus, care „redă integral ’considerațiunile sociologice’ privitoare la viața morală (…) a omului de sat’ ale lui Eugen D. Neculau” (p. 13). Eugen D. Neculau (1900-1974) a întemeiat în 1924 „Universitatea Populară de la Ungurenii Botoșanilor”, instituție menită să ridice nivelul educației adultului. După instaurarea regimului comunist, activitatea Universității Populare a fost interzisă, iar fondatorul și animatorul ei, Eugen D. Neculau, doctor în Pedagogie (1940) și în Litere și Filozofie (1944), a fost constrâns să predea la diferite școli de cartier din Iași. Despre omul de cultură și bogata sa publicistică a se vedea: Adrian Neculau, „Un făclier al satelor” (Ziarul de Iași, 22 decembrie 2008); Marcel Lutic, „Eugen D. Neculau – schiță de portret” (Luceafărul, An II, nr. 1, 11 ianuarie 2010). 

Iată ce gândea, pe baza observației îndelungate în satele de pe Jijia de Sus, Eugen D. Neculau despre profilul moral al țăranului, conform dosarului-caiet de dictando prin anii ’60 ai secolului trecut: 

„Sunt virtuți: amabilitatea, austeritatea, blândețea, bunătatea, căința, cinstea, cumpătarea, curajul, demnitatea, docilitatea, dragostea de adevăr, simțul de drepate, înclinarea spre iertare, iubirea, spiritul de împăciuire, mila, moderația, modestia, recunoștința, rușinea de oameni, seninătatea, sinceritatea, statornicia, stăpânirea de sine, vitejia.

Sunt vicii (deci non-valori): bădărănia, cinismul, desfrâul, frica, frivolitatea, indiferența pentru suferința altuia, ingratitudinea, încăpățânarea, înșelăciunea, josnicia, lașitatea, lăcomia, lenea, minciuna, mândria, nestatornicia, nestăpânirea de sine, părtinirea, prefăcătoria, răutatea, răzbunarea, zgârcenia, ura, vanitatea, viclenia, violența, zavistia” (p. 16).

Acest tablou moral al țăranului de acum de mai mult de o jumătate de secol corespunde în mare parte cu imaginea de sine a românilor rezultată din studiile recente (vezi S. Chelcea, Despre om și lume, Suceava, Editura Alexandria Publishing House, 2020, pp. 65-84).

Personalitatea și opera științifică a profesoarei emerite Sanda Golopenția-Eretescu (de la Depertamentul de Studii Franceze, Universitatea Brown, SUA) la împlinirea vârstei de 80 de ani sunt prezentate în cel de-al doilea articol din Anuarul Muzeului – pe care doresc să-l aduc în atenția colegilor sociologi –, semnat de cercet. șt. dr. Silvia Ciubotaru de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași: „Sanda Golopenția. Ceasul misiunilor împlinite” (pp. 527-544). Profesoara omagiată „A îmbinat propriile căutări și realizări științifice privind gramatica transformațională, semiotica folclorică, stilistica structurală, teatrologia (semiologii, didascalii), praxiologia, pragmatica și interacțiunle dintre aceste discipline cu reconstituirea perioadei interbelice românești, a arhipelagului gustian având în centru pe remarcabilii sociologi Anton Golopenția și Ștefania Cristescu, părinții săi” (p. 527).

Pentru orice sociolog interesat de destinul marilor sociologi români, nu numai de progresul cunoașterii în domeniu, lectura volumului Anton Golopenția, Ultima carte, București, Editura Enciclopedică, 2001 (volum editat, cu „Introducere” și „Anexă” de Sanda Golopenția), este obligatorie. Douăzeci de luni a lucrat profesoara Sanda Golopenția-Eretescu la analiza dosarului 4002 (203 volume) din Arhiva S.R.I. și la redactarea cărții. „Ultima carte – apreciază Silvia Ciubotaru – impresionează și prin faptul că acest intelectual cu constituție fragilă, aflat sub sabia lui Damocles, a avut tăria să transceadă suferința personală, prefigurând un viitor mai bun pentru țară. În acel trist septembrie 1949 [la 16 ianuarie 1950 a fost arestat în Dosarul Lucrețiu Pătrășcanu  și  după un an și jumătate de temniță grea a murit în Penitenciarul Văcărești – n.n.], Anton Golopenția a scris „Sugestii pentru un regim viitor”, prevestind un an 2000 benefic pentru România de după debolșevizare” (p. 535). Personal, consider că acel an 2000 se lasă încă așteptat.

Sunt de reținut contribuțiile cu caracter sociologic ale profesoarei omagiate. În acest sens Silvia Ciubotaru semnalează publicarea împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza a celor 280 de schimburi epistolare ale lui Anton Golopenția („Rapsodia epistolară: scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950)”, București, Editura Albatros, 2004), „în care se împletesc fragmente de biografii personale, contururi de grupuri explicite (adunate în jurul Școlii Sociologice, asociațiilor locale, revistelor sau anchetelor etnologice), grupuri implicite (al celor care la un moment dat au același partener de corespondență), pe toți cei care pot defini acțiunea culturală în epocă a unui individ” (p, 537). De asemenea, Silvia Ciubotaru subliniază viziunea profesoarei Sanda Golopenția-Eretescu privind procesul de reabilitare a Școlii Sociologice de la București. Acest proces ar fi fost realizat în patru valuri (p. 542). În finalul studiului său, Silvia Ciubotaru scrie: „Cu discreție și cu severă competență [Sanda Golopenția-Eretescu] a trasat, dincolo de bulevardele vieții sale [„Bulevardele vieții” este titlul volumului de memorii al  profesoarei Sanda Golopenția-Eretescu” publicat la Editura Spandugino, București, 2018 – n.n.], perspective pentru generații de români, fie din țară, fie din străinătate. Cu aleasă recunoștiință îi urăm ani mulți și buni!” (p. 544). Mă asociez acestei urări.



Facebook

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

In Memoriam Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române

Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României. Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale: Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...

Pilonul II prelungește sărăcia și incompetența trecutului în viitor

De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor. Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii  comunității. Comunitatea a avut ...

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor. Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica... Oamenii construiesc sisteme ...

In Memoriam Mădălin Țigănilă

Este foarte greu să-ți asumi responsabilitatea de a spune câteva cuvinte, în numele Institutului nostru, despre un tragic eveniment. Șoc emoțional greu să-l exprimi în cuvinte. Dispariția colegului nostru Mădălin Țigănilă a venit ca un trăsnet. A dispărut un foarte bun coleg care a adus o contribuție cheie la funcționarea ...