Romania Sociala logo
Menu

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culturii, 2020, (614 pag.)

autor:   18 January 2021  

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse studii de sociologie. Mi se par semnificative în acest sens contribuțiile lui Marcel Lutic la rublica „Restituiri” și ale Silviei Ciubotaru la rubrica „Aniversări”. Sunt, fără îndoială, utile cercetătorilor din domeniul sociologiei culturii și alte contribuții: Andrei Prohin, „Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie  a unității spiritualității românești” (pp. 111-130), Viorica Nișcov, „Două moduri exemplare de a fi și de a lucra” (pp. 71-78), Nicolae Dudnicenco, „Cireșul și vișinul în viziunea poporului român” (pp. 159-168) ș.a. 

Mă voi opri în primul rând la textul extras de muzeograful Marcel Lutic  din manuscrisul „Sate pe Jijia de Sus, care „redă integral ’considerațiunile sociologice’ privitoare la viața morală (…) a omului de sat’ ale lui Eugen D. Neculau” (p. 13). Eugen D. Neculau (1900-1974) a întemeiat în 1924 „Universitatea Populară de la Ungurenii Botoșanilor”, instituție menită să ridice nivelul educației adultului. După instaurarea regimului comunist, activitatea Universității Populare a fost interzisă, iar fondatorul și animatorul ei, Eugen D. Neculau, doctor în Pedagogie (1940) și în Litere și Filozofie (1944), a fost constrâns să predea la diferite școli de cartier din Iași. Despre omul de cultură și bogata sa publicistică a se vedea: Adrian Neculau, „Un făclier al satelor” (Ziarul de Iași, 22 decembrie 2008); Marcel Lutic, „Eugen D. Neculau – schiță de portret” (Luceafărul, An II, nr. 1, 11 ianuarie 2010). 

Iată ce gândea, pe baza observației îndelungate în satele de pe Jijia de Sus, Eugen D. Neculau despre profilul moral al țăranului, conform dosarului-caiet de dictando prin anii ’60 ai secolului trecut: 

„Sunt virtuți: amabilitatea, austeritatea, blândețea, bunătatea, căința, cinstea, cumpătarea, curajul, demnitatea, docilitatea, dragostea de adevăr, simțul de drepate, înclinarea spre iertare, iubirea, spiritul de împăciuire, mila, moderația, modestia, recunoștința, rușinea de oameni, seninătatea, sinceritatea, statornicia, stăpânirea de sine, vitejia.

Sunt vicii (deci non-valori): bădărănia, cinismul, desfrâul, frica, frivolitatea, indiferența pentru suferința altuia, ingratitudinea, încăpățânarea, înșelăciunea, josnicia, lașitatea, lăcomia, lenea, minciuna, mândria, nestatornicia, nestăpânirea de sine, părtinirea, prefăcătoria, răutatea, răzbunarea, zgârcenia, ura, vanitatea, viclenia, violența, zavistia” (p. 16).

Acest tablou moral al țăranului de acum de mai mult de o jumătate de secol corespunde în mare parte cu imaginea de sine a românilor rezultată din studiile recente (vezi S. Chelcea, Despre om și lume, Suceava, Editura Alexandria Publishing House, 2020, pp. 65-84).

Personalitatea și opera științifică a profesoarei emerite Sanda Golopenția-Eretescu (de la Depertamentul de Studii Franceze, Universitatea Brown, SUA) la împlinirea vârstei de 80 de ani sunt prezentate în cel de-al doilea articol din Anuarul Muzeului – pe care doresc să-l aduc în atenția colegilor sociologi –, semnat de cercet. șt. dr. Silvia Ciubotaru de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași: „Sanda Golopenția. Ceasul misiunilor împlinite” (pp. 527-544). Profesoara omagiată „A îmbinat propriile căutări și realizări științifice privind gramatica transformațională, semiotica folclorică, stilistica structurală, teatrologia (semiologii, didascalii), praxiologia, pragmatica și interacțiunle dintre aceste discipline cu reconstituirea perioadei interbelice românești, a arhipelagului gustian având în centru pe remarcabilii sociologi Anton Golopenția și Ștefania Cristescu, părinții săi” (p. 527).

Pentru orice sociolog interesat de destinul marilor sociologi români, nu numai de progresul cunoașterii în domeniu, lectura volumului Anton Golopenția, Ultima carte, București, Editura Enciclopedică, 2001 (volum editat, cu „Introducere” și „Anexă” de Sanda Golopenția), este obligatorie. Douăzeci de luni a lucrat profesoara Sanda Golopenția-Eretescu la analiza dosarului 4002 (203 volume) din Arhiva S.R.I. și la redactarea cărții. „Ultima carte – apreciază Silvia Ciubotaru – impresionează și prin faptul că acest intelectual cu constituție fragilă, aflat sub sabia lui Damocles, a avut tăria să transceadă suferința personală, prefigurând un viitor mai bun pentru țară. În acel trist septembrie 1949 [la 16 ianuarie 1950 a fost arestat în Dosarul Lucrețiu Pătrășcanu  și  după un an și jumătate de temniță grea a murit în Penitenciarul Văcărești – n.n.], Anton Golopenția a scris „Sugestii pentru un regim viitor”, prevestind un an 2000 benefic pentru România de după debolșevizare” (p. 535). Personal, consider că acel an 2000 se lasă încă așteptat.

Sunt de reținut contribuțiile cu caracter sociologic ale profesoarei omagiate. În acest sens Silvia Ciubotaru semnalează publicarea împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza a celor 280 de schimburi epistolare ale lui Anton Golopenția („Rapsodia epistolară: scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950)”, București, Editura Albatros, 2004), „în care se împletesc fragmente de biografii personale, contururi de grupuri explicite (adunate în jurul Școlii Sociologice, asociațiilor locale, revistelor sau anchetelor etnologice), grupuri implicite (al celor care la un moment dat au același partener de corespondență), pe toți cei care pot defini acțiunea culturală în epocă a unui individ” (p, 537). De asemenea, Silvia Ciubotaru subliniază viziunea profesoarei Sanda Golopenția-Eretescu privind procesul de reabilitare a Școlii Sociologice de la București. Acest proces ar fi fost realizat în patru valuri (p. 542). În finalul studiului său, Silvia Ciubotaru scrie: „Cu discreție și cu severă competență [Sanda Golopenția-Eretescu] a trasat, dincolo de bulevardele vieții sale [„Bulevardele vieții” este titlul volumului de memorii al  profesoarei Sanda Golopenția-Eretescu” publicat la Editura Spandugino, București, 2018 – n.n.], perspective pentru generații de români, fie din țară, fie din străinătate. Cu aleasă recunoștiință îi urăm ani mulți și buni!” (p. 544). Mă asociez acestei urări.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...