Romania Sociala logo
Menu

Ar fi împlinit 68 de ani

autor:   12 July 2021  

Fostul meu student din anii 1960 și prietenul dintotdeauna Cornel Constantinescu, plecat dintre noiîn plină forță creatoare, răpus de blestematul de COVID-19, s-a afirmat plenar în multiple domenii de activitate. Ca profesor, a slujit exemplar catedra universitară: prelegerile sociologice purtau amprenta sa – rigurozitate, echilibru dinamic fundamental/inovativ, teoretic/aplicativ și spontaneitate atent dozată. Vocația de sociolog, de cercetător de teren, s-a materializat în studiile realizate împreună cu soția, prof. univ. dr. Maria Constantinescu, și cu studenții lui, pe care i-a îndemnat să vadă realitatea fără prejudecăți și părtinire. În fond, rolul sociologului este acela de „arbitru social”: să observe și să semnaleze derapajele guvernării, ale conducerii la toate nivelurile.

Cornel Constantinescu (12 iulie 1953 – 17 decembrie 2020)

Profesorul Cornel Constantinescu a fost și un inimos și neobosit practician al muncii sociale. În calitate deinspector general al Inspectoratului Școlar Argeș, apoi ca inspector școlar de specialitate și în cele din urmă coordonator al Centrului de Asistență Psiho-Pedagogică al Județului Argeș s-a implicat în ameliorarea învățământului în școlile din comunele județului. L-au purtat drumurile până la cele mai îndepărtate școli din județ. A fost un adevărat activist social, procedând în spiritual legii cu știință, dar și cu multă empatie. Îmi povestea cu durere înglas, dar și cu un licăr de speranță despre problemele școlilor din mediul rural. Ridicarea culturală a satelor a fost permanent un gând al lui, dublat de acțiune: a organizat, încolaborare cu primăriile din commune și cu Asociația Română de Sociologie, al cărei vicepreședinte era, simpozioane și conferințe pentru cinstirea memoriei celor care au studiat lumea satelor din România, din județul Argeș și fostul județ Muscel. 

O latură mai puțin cunoscută a activității profesorului Cornel Constantinescu este cea de editor, de om cu carte pentru cărți. A editat „Buletinul Științific” al Catedrei de științe socio-umane a Universității din Pitești, a inițiat și dirijat colecția „Profiluri sociologice”, în cadrul căreia, începând din 2000, au văzut lumina tiparului 11 volume. În pregătirea primului volum din colecție, Cornel Constantinescu se întreba: „Cear fi mai bine să include în volum? Cât mai multe informații despre etapele de viață sau momentele devenirii spirituale […]? Să găzduim studii critice […]? Ori să ne îndreptăm atenția asupra calităților morale, sufletești și intelectuale ale celui omagiat? Și, mai ales, cine ar fi cei mai îndreptățiți, din multitudinea de studenți, doctoranzi, colegi și prieteni să o facă” (Cornel Constantinescu, „Postfață” în S. Chelcea, coord., „Stereotipuri, reprezentări și identitate socială”, Editura Universității din Pitești, 2000, p. 247). A găsit o formulă de editare fericită și pentru volumele omagiale și pentru cele aniversare (acad. Cătălin Zamfir, prof.univ. dr. Ioan Drăgan, prof. univ. dr. Ioan Mărginean, prof. univ. dr. Elena Zafir, prof. univ.dr. Maria Voineaș.a.).

Citind volumele omagiale închinate etnografului Ion Chelcea („Privire către noi în șine ca popor”, 2002), sociologului Traian Herseni („În critica vremii”, 2007) sau antropologului Vasile V. Caramelea („Texte alese”, 2015), care au apărut la Editura Universității din Pitești, nu putem să nu sesizăm că profesorul Cornel Constantinescu a lucrat în sensul consolidării memoriei cultural și a identității naționale. Chiar și numai pentru acest fapt merită recunoștința noastră.

Septimiu Chelcea

Profesor onorific, Universitatea din București



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...