Romania Sociala logo
Menu

Ar fi împlinit 68 de ani

autor:   12 July 2021  

Fostul meu student din anii 1960 și prietenul dintotdeauna Cornel Constantinescu, plecat dintre noiîn plină forță creatoare, răpus de blestematul de COVID-19, s-a afirmat plenar în multiple domenii de activitate. Ca profesor, a slujit exemplar catedra universitară: prelegerile sociologice purtau amprenta sa – rigurozitate, echilibru dinamic fundamental/inovativ, teoretic/aplicativ și spontaneitate atent dozată. Vocația de sociolog, de cercetător de teren, s-a materializat în studiile realizate împreună cu soția, prof. univ. dr. Maria Constantinescu, și cu studenții lui, pe care i-a îndemnat să vadă realitatea fără prejudecăți și părtinire. În fond, rolul sociologului este acela de „arbitru social”: să observe și să semnaleze derapajele guvernării, ale conducerii la toate nivelurile.

Cornel Constantinescu (12 iulie 1953 – 17 decembrie 2020)

Profesorul Cornel Constantinescu a fost și un inimos și neobosit practician al muncii sociale. În calitate deinspector general al Inspectoratului Școlar Argeș, apoi ca inspector școlar de specialitate și în cele din urmă coordonator al Centrului de Asistență Psiho-Pedagogică al Județului Argeș s-a implicat în ameliorarea învățământului în școlile din comunele județului. L-au purtat drumurile până la cele mai îndepărtate școli din județ. A fost un adevărat activist social, procedând în spiritual legii cu știință, dar și cu multă empatie. Îmi povestea cu durere înglas, dar și cu un licăr de speranță despre problemele școlilor din mediul rural. Ridicarea culturală a satelor a fost permanent un gând al lui, dublat de acțiune: a organizat, încolaborare cu primăriile din commune și cu Asociația Română de Sociologie, al cărei vicepreședinte era, simpozioane și conferințe pentru cinstirea memoriei celor care au studiat lumea satelor din România, din județul Argeș și fostul județ Muscel. 

O latură mai puțin cunoscută a activității profesorului Cornel Constantinescu este cea de editor, de om cu carte pentru cărți. A editat „Buletinul Științific” al Catedrei de științe socio-umane a Universității din Pitești, a inițiat și dirijat colecția „Profiluri sociologice”, în cadrul căreia, începând din 2000, au văzut lumina tiparului 11 volume. În pregătirea primului volum din colecție, Cornel Constantinescu se întreba: „Cear fi mai bine să include în volum? Cât mai multe informații despre etapele de viață sau momentele devenirii spirituale […]? Să găzduim studii critice […]? Ori să ne îndreptăm atenția asupra calităților morale, sufletești și intelectuale ale celui omagiat? Și, mai ales, cine ar fi cei mai îndreptățiți, din multitudinea de studenți, doctoranzi, colegi și prieteni să o facă” (Cornel Constantinescu, „Postfață” în S. Chelcea, coord., „Stereotipuri, reprezentări și identitate socială”, Editura Universității din Pitești, 2000, p. 247). A găsit o formulă de editare fericită și pentru volumele omagiale și pentru cele aniversare (acad. Cătălin Zamfir, prof.univ. dr. Ioan Drăgan, prof. univ. dr. Ioan Mărginean, prof. univ. dr. Elena Zafir, prof. univ.dr. Maria Voineaș.a.).

Citind volumele omagiale închinate etnografului Ion Chelcea („Privire către noi în șine ca popor”, 2002), sociologului Traian Herseni („În critica vremii”, 2007) sau antropologului Vasile V. Caramelea („Texte alese”, 2015), care au apărut la Editura Universității din Pitești, nu putem să nu sesizăm că profesorul Cornel Constantinescu a lucrat în sensul consolidării memoriei cultural și a identității naționale. Chiar și numai pentru acest fapt merită recunoștința noastră.

Septimiu Chelcea

Profesor onorific, Universitatea din București



Facebook

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

In Memoriam Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române

Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României. Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale: Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...

Pilonul II prelungește sărăcia și incompetența trecutului în viitor

De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor. Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii  comunității. Comunitatea a avut ...

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor. Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica... Oamenii construiesc sisteme ...

In Memoriam Mădălin Țigănilă

Este foarte greu să-ți asumi responsabilitatea de a spune câteva cuvinte, în numele Institutului nostru, despre un tragic eveniment. Șoc emoțional greu să-l exprimi în cuvinte. Dispariția colegului nostru Mădălin Țigănilă a venit ca un trăsnet. A dispărut un foarte bun coleg care a adus o contribuție cheie la funcționarea ...