Romania Sociala logo
Menu

Bucureștiul sub asaltul publicității stradale sălbatice

autor:   12 April 2016   

Septimiu Chelcea

Blochează trotuarul (București, Bdul Regina Elisabeta, colț cu Calea Victoriei, septembrie 2012, foto. S. C.)

Blochează trotuarul (București, Bdul Regina Elisabeta, colț cu Calea Victoriei, septembrie 2012, foto. S. C.)

Vineri 6 mai se dă startul campaniei pentru alegerile locale. La 5 iunie 2016, Capitala va avea un nou primar. Până acum, nu am auzit niciun candidat pentru funcția de primar vorbind despre publicitatea stradală din București. Știu, nu este problema numărul unu, dar este o problemă socială reală, pentru că publicitatea în ansamblul ei este un fenomen social multifațetat, cu funcții și disfuncții. În cele ce urmează, mă voi referi doar la unele disfuncții ale publicității – lubrifiantul economiei de piață.

Păcatele publicității

I s‑a reproşat publicităţii că generează noi trebuinţe, că manipulează prin mesaje subliminale, supralicitează sexul, este înşelătoare, imorală, că nu adaugă valoare produselor, scumpind astfel prețul mărfurilor, că susține consumerismul şi câte altele. Richard W. Pollay (1986, p. 18 ), curatorul Arhivei de istoria publicității de la University of British Columbia (Vancouver, Canada), consideră că publicitatea are consecințe sociale profunde, este intruzivă, susține materialismul și consumerismul, încurajând oamenii să caute fericirea în produse, nu în viața de familie și în cercurile de prieteni, contribuie la perpetuarea stereotipurilor legate mai ales de femei, promovează cinismul, iraționalitatea, competiția socială, preocuparea pentru sexualitate, reducerea respectului de sine. Mă întreb ce ar spune Richard W. Pollay despre publicitatea postdecembristă din România, în general, și despre publicitatea stradală din București, în special.

Publicitatea sălbatică enervează cetățenii…

Înainte de a semnala câteva păcate ale publicității stradale din București, se impune definirea termenului de „publicitate sălbatică”. Numesc „publicitate sălbatică” acea publicitate care îşi asumă numai scopul de a vinde, indiferent de mijloace – urâţeşte peisajul natural şi urban, încearcă să „dreseze” omul prin standardizare: prin reducere, alienare, aparentă democratizare, supralicitarea dorinţei de ascensiune socială rapidă (vezi Chelcea, 2016, p. 54). Să exemplific.

Când te grăbești mai mult, trebuie să ocolești un panou publicitar. Dacă nu ești atent, te împiedici pe trotuar de trepiedul reclamelor, ca să nu mai vorbim de denivelările produse de scheletele panourilor părăsite. Mă refer la București, dar cred că același lucru se întâmplă și în alte centre urbane din România. În stațiile de autobuz sau de tramvai, reclamele de pe pereții laterali ai refugiilor te închid ca într-o cutie, te împiedică să vezi apropierea vehiculelor. (Fig. 1)

Fig. 1.  Așteptând autobuzul RATB într-o „cutie publicitară” (București, Bdul Unirii, iulie 2013, foto. S. C.)

Fig. 1.  Așteptând autobuzul RATB într-o „cutie publicitară” (București, Bdul Unirii, iulie 2013, foto. S. C.)

Cum să nu te enerveze publicitatea nedorită, care în sine este intruzivă, băgăreață – ca să folosesc o expresie neacademică, dar care exprimă foarte bine caracterul acestei forme de comunicare în masă. Sigur, există și publicitate dorită, care satisface o cerere de informație, care te bucură, ba chiar te încântă. Dar nu despre acest tip de publicitate vorbim acum, ci despre publicitatea sălbatică.

… și ofensează consumatorii

Unele reclame sunt nu numai enervante, ci și ofensatoare. Uneori, plasarea neinspirată a panourilor publicitare îi poate scandaliza pe unii consumatori. Lângă o biserică, pe un bulevard din București, dintr-un panou publicitar o tânără în blugi își împinge posteriorul spre turlă. În apropierea unei firme de pompe funebre străjuiește o reclamă veselă : „Prientenii știu de ce”.

Fig 2. Urare de Crăciun (București, Podul Izvor, decembrie 2013, foto. S. C.)

Fig 2. Urare de Crăciun (București, Podul Izvor, decembrie 2013, foto. S. C.)

Deasupra unei gogoșerii, lângă Piața Universității, o pancartă ne anunță că Iisus veghează. La stația RATB de la Podul Izvor, în 2013, un panou publicitar îndemna creștinii să nu deschidă ușa. Era tocmai în ajunul Sărbătorilor de Crăciun. (Fig. 2)

 

Pe trotuare te izbești de stâlpii care susțin bannerele: reclama a dispărut; a lăsat ca amintire doar scheletul ei. Iluminatul stradal neadecvat te ajută să nu dai în gropi, dar nu te ferește să te împiedici de șuruburile implantate în asphalt pentru susținerea panourilor publicitare, între timp dislocate.

Publicitatea sălbatică urâțește peisajul urban

Fig. 3. Poluare vizuală (Bucureşti, Piața Națiunile Unite, 2011, foto. S. C.)

Fig. 3. Poluare vizuală (Bucureşti, Piața Națiunile Unite, 2011, foto. S. C.)

Cum să nu te enerveze publicitatea care desfigurează orașul, ecranând clădirile cu valoare arhitecturală? (Fig. 3).

Ignorând avertismentul lui David Ogilvy: „Acolo unde priveliștea este frumoasă, cel mai rău lucru pe care îl poate face omul e să ridice un panou (Ogilvy, 1963/2009, p. 162). Maestrul de necontestat al publicității moderne, David Ogilvy (1911-1999) se referea la peisajele montane. Cred însă că avertismentul lui poate fi extins și asupra peisajelor urbane. (Fig. 4)

 

Fig. 4. Peisaj urban urâțit de publicitatea sălbatică (București, septembrie 2012, foto. S. C.)

Fig. 4. Peisaj urban urâțit de publicitatea sălbatică (București, septembrie 2012, foto. S. C.)

Publicitatea stradală bucureșteană cultivă mitul „Sexul vinde”

Se știe – și nu de azi, de ieri – că prea mult sex în reclame „dăunează vederii” şi nu sporeşte vânzările. Imaginile sexuale din reclame sunt „imagini-vampir” şi utilizarea lor „este una dintre cele mai frecvente greşeli de advertising din zilele noastre” (Higgins, 1965/2013, p. 110). Iată câteva exemple.

Atingerea buzelor întredeschise cu degetul arătător, cel mai expresiv dintre degete, are și o semnificație erotică, dat fiind că buzele cărnoase sunt considerate în mod stereotip expresia dorințelor instinctuale. Aceeași semnificație o are și autoatingerea zonei genitale. (Fig. 5)

Fig. 5. De damă, încălțăminte (București, str. Sărindari, noiembrie 2013, foto. S. C.)

Fig. 5. De damă, încălțăminte (București, str. Sărindari, noiembrie 2013, foto. S. C.)

Pentru salvarea Bucureștiului de asaltul publicității stradale

Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă transpune integral prevederile Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006, publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L376 din 27 decembrie 2006 (vezi Monitorul Oficial, Partea I nr. 559 din 24/07/2008). La rândul ei, Legea nr. 148/2000 – Legea publicității, conține o serie de articole obligatoriu de respectat. Deși prevederile sunt clare, totuși sunt cazuri – și, din păcate, nu puține – de încălcare a acestei legi. Proprietarii panourilor care urâțesc peisajul – spunea David Ogilvy (1963/2009, p. 162) – „sunt niște promotori lipsiți de scrupule”, care fac orice pentru a torpila legislația.

*

Mă pronunț în favoarea unei „publicități umane” într-o viitoare societatea a „capitalismului moral” în România și în lume. Cred că, aşa cum spunea Stephen Young, director general executiv al Organizației internaționale Caux Round Table, care promovează etica în relațiile de afaceri, capitalismul moral este nu numai dezirabil, ci şi posibil, în măsura în care „interesul privat va fi pus în slujba binelui public”. „Capitalismul moral va lua locul capitalismului sălbatic” (Young, 2003/2009, p. 113) şi, odată cu acest fapt, publicitatea morală va înlocui publicitatea sălbatică. Voi vota la funcția de edil șef al Bucureștiului acel candidat care se va angaja să salveze Capitala de la desfigurare, stopând publicitatea stradală sălbatică.

 

Bibliografie:
Chelcea, Septimiu (2016), Psihosociologie aplicată. Publicitatea. Iași: Editura Polirom.
Higgins, Denis [1965] (2013), Cum se scrie în publicitate. Bucureşti: Editura Humanitas.
Ogilvy, David [1963] (2009), Confesiunile unui om de publicitate. Bucureşti: Editura Humanitas.
Pollay, Richard W. (1986), „The distorted mirror: Reflections on the unintended consequences of advertising”. Journal of Marketing, 50, 2, pp. 18–36.
Young, Stephen [2003] (2009), Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public. Bucureşti: Editura Curtea Veche.

 



Facebook

Un test pentru viziunea politică a celor doi candidaţi pentru preşedinţie

Peste 10 zile vor fi alegerile prezidenţiale. Alegătorii se aşteaptă ca cei doi candidaţi din turul doi să-şi clarifice viziunile politice pe care vor să le promoveze. Constituţia cere ca preşedintele să nu aibă angajare politică, dar e normal să aibă o viziune politică. Noi, alegătorii, suntem îndreptăţiţi să ştim ce viziuni politice au ...

„Decalogul lui Chomsky” în actualitate

Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ...

Gina Stoiciu, Exilul : Viața în fragmente, Polirom , 2014.

De ce scriu exilul? Poate pentru că vreau să îl ințeleg. Poate pentru că vreau să las o dovadă a existenței exilului și a existenței mele . Sunt cuvintele testament ale autoarei, Gina Stoiciu, care pune exilul canadian în cuvinte, 30 de ani mai târziu. Exilul ca și emigrația se povestesc ...

De ce să ne implicăm activ prin participare și vot la alegerile prezidențiale

Orice alegere este importantă, mai ales acele alegeri care implică și destinele celorlalți, al familiei sau al comunității din care facem parte. Alegerile prezidențiale sunt o formă concretă de iubire față de aproapele nostru, prin civismul activ și prin efortul care nu așteaptă o răsplată personală. Vocile se fac auzite, ...

Cu cine să votez pe 10 noiembrie? Hai să vedem

Peste câteva zile vor fi alegeri pentru Președinte. Sunt mai mulți candidați. Ca sociolog, neafiliat politic, sunt obișnuit mai întâi să analizez. Nu am citit cu atenție discursurile candidaților, dar cred că, în virtutea poziției lor, ei vor tinde să prefere un discurs electoral destul de predictibil. Primul lucru care trebuie examinat: relația candidaților cu ...

Jocul politic

Dacă regii moșteneau tronul, în democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului politic, există și aspecte opace,  invizibile în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația numerică.   1. Rivalitatea ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIII, despre păsări și animale (IV)

Preambul: Lecturile sunt de două feluri, cele care produc iluminare și celelalte. „Gândirea trebuie să fie lansată ca o piatră de către o mașină de război” afirmă Deleuze. De aici și rostul scrierii: „A scrie ceva ce trebuie să producă viteză”. Aici vedem rostul metaforelor, acela de a fi producătoare de iluminare. De altfel, nu ...

Cu cortul `la noi`, pe un mal de Dunăre: raiul peștelui și raiul…la propriu – pescuitul, prin ochi de sociolog

În vara aceasta, în concediu, (asa cum merge omul de rând an de an), am cunoscut o microcomunitate, microregiune din țara noastră, una dintre cele, îmi închipui, foarte multe . Am fost pe malul Dunării, în apropiere de Fetești, cineva m-a invitat să-mi petrec câteva zile acolo cu cortul (altă poveste și aceasta, ...