Romania Sociala logo
Menu

Capitalul în România postcomunistă

autor:   23 January 2019  

Iulian Stănescu

Semnalăm lucrarea Capitalul în România postcomunistă, autor prof. univ. dr. Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.

Lansată la finele anului 2018, lucrarea se prezintă cititorilor în trei volume, realizate în condiţii grafice de excepţie la prestigioasa Editură a Academiei Române.

Capitalul în România postcomunistă este o carte fundamentală pentru înţelegerea schimbărilor structurale din economia şi societatea românească de după Revoluţia din decembrie 1989. Cele trei volume ale cărţii ies în evidenţă prin nivelul de complexitate al temelor supuse cercetării ştiinţifice, la care se adaugă volumul datelor empirice utilizate, unele inedite.

După cum reiese şi din titlu, tema centrală constă în modul de formare şi dezvoltare a capitalului în România postcomunistă. Tratarea este multidimensională: capitalul în economia reală (capitalizarea, rezultatele financiare ale firmelor), capitalul fix şi capitalul bancar. Acestora li se adaugă alte teme conexe: raportul dintre factorii capital şi muncă; privatizarea; fondurile europene; globalizarea şi dereglementarea; dezvoltarea economico-socială a ţării.

Demersul de cercetare al lui Florin Georgescu are la bază serii lungi de date pe 27 de ani, inclusiv pentru comparaţii internaţionale. Nivelul de originalitate al lucrării este sporit de prelucrările autorului, precum şi de identificarea de surse inedite de date statistice şi administrative, inclusiv din documente furnizate de ministere şi alte instituţii centrale şi locale. În această categorie menţionăm: acordurile României cu instituţiile financiare internaţionale, FMI şi Banca Mondială, date privind ajutorul de stat, informaţii privind absorbţia de fonduri europene, date privind veniturile din privatizarea fostelor întreprinderi socialiste, repartiţia salariaţilor pe grupe de venit, distribuţia veniturilor globale ale populaţiei conform declaraţiilor fiscale, repartizarea deponenţilor pe tranşe de depozit etc.

Capitalul în România postcomunistă reprezintă o contribuţie ştiinţifică de mare valoare, înalt originală. Lucrarea este scrisă într-un stil accesibil atât specialiştilor, cât şi publicului larg. Pentru sociologi şi politologi, lucrarea oferă date în premieră pe teme majore de interes ştiinţific, precum relaţia capital-muncă, inegalităţile economice şi sociale, disparităţi în distribuţia veniturilor şi avuţiei, funcţionarea sistemului de distribuire şi redistribuire, privatizarea şi restituirea proprietăţilor ca mecanisme de formare a capitalului şi capitalismului din România.



Facebook

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...