Romania Sociala logo
Menu

Căsătoria cu o persoană inteligentă reduce riscul demenței la vârste înaintate

autor:   23 June 2016  sursa foto: Shutterstock

Septimiu Chelcea

Se estimează că în lume 36 de milioane de persoane suferă de demență (de diferite tipuri și stadii) și că numărul lor crește anual cu 7,7 milioane. Această creștere dramatică este legată de prelungirea duratei de viață, de factorii de mediu și de modificarea relațiilor interpersonale din familie și din societate. Nu s-a stabilit încă importanța factorului genetic, deși s-au înregistrat numeroase cazuri în care demența a afectat familii întregi. Nu s-a ajuns nici la o clasificare general acceptată a tipurilor, formelor și simptomatologiei stadiilor bolii. Pentru operativitate și pentru orientarea diagnosticului, adesea este luat criteriul cronologic, distingându-se trei tipuri de demențe: 1) demențe ce pot apărea la orice vârstă; 2) demențe presenile; 3) demențe tardive.

Simptomatologia demenței este sumbră: „scăderea generală, progresivă și nereversibilă a activității psihice, condiționate de modificări organice cerebrale care se reflectă implicit asupra activității subiectului” (Gorgos, 1987, p. 713).

În 1906, Alois Alzheimer, psihiatru german, a conturat tabloul anatomo-patologic al acestei boli, care îi poartă azi numele. În 80% din cazuri, boala Alzheimer, un tip de demență presenilă, debutează insidios la vârsta de 45-65 de ani, cu o supramorbiditate feminină, și evoluează rapid. Se înregistrează un deficit de memorie din ce în ce mai accentuat, bolnavul își pierde treptat capacitatea de orientare în spațiul imediat (nu mai știe unde se află, cum să ajungă la propriul domiciliu), apar și se înmulțesc episoadele confuzionale. În ultima fază, bolnavul devine incapabil să se hrănească și să se îngrijească de igiena personală. Decesul survine după 3-5 ani de la debutul bolii.

Spre deosebire de boala Alzheimer, demența senilă debutează după vârsta de 70 de ani. Se manifestă prin tulburări afective (sărăcie emoțională), reducerea vocabularului (răspunsuri stereotipe), destructurarea expresiilor sintactice, scăderea generală a funcțiilor intelectuale (în special a memoriei), neconștientizarea bolii, episoade confuzionale. Evoluția demenței senile duce la exit în 4-8 ani).

Nici împotriva bolii Azhemer, nici împotriva demenței senile nu s-a găsit până în prezent un tratament medicamentos, care să conducă la vindecare. Există însă modalități de a diminua riscul de îmbolnăvire.

Nu există piedică mai puternică împotriva bolii Alzheimer și a demenței senile decât inteligența

Cu puțin timp în urmă, între 2 și 10 aprilie a.c., s-a desfășurat Oxford Literary Festival, în cadrul căruia Margaret Rayman, profesoară de nutriție medicală la University of Surrey din Guildford, și Lawrence J. Whalley, professor emeritus la University of Aberdeen din Scoția, au discutat despre posibilitățile de a ne autoproteja de demență („Dementia: How Can We Protect Ourselves?”). Alocuțiunea profesorului Lawrence J. Whalley (n. 1946), o somitate în domeniul cercetării proceselor de îmbătrânire a creierului (vezi Whalley, 2001) a avut un ecou deosebit.

Sfatul pe care profesorul Lawrence J. Whalley îl dă bărbaților: „Căsătoriți-vă cu o femeie inteligentă” pentru a reduce riscul instalării celor două forme de demență poate fi exprimat într-o formă mai generală: căsătoria cu o persoană inteligentă diminuează probabilitatea apariției la vârste mai înaintate a bolii Alzheimer și a demenței senile. Mai pe scurt, comunicarea frecventă cu persoane inteligente conservă capacitatea intelectuală atât a bărbaților, cât și a femeilor. Personal consider că persoanele rămase singure pot găsi interlocutori inteligenți pe facebook. În fond, este vorba despre stimularea creierului, în care scop se recomandă vizitarea muzeelor, lectură, dezlegarea cuvintelor încrucișate etc. Totuși, profesorul Lawrence J. Whalley susține că un partener / o parteneră în cuplul marital care să incite intelectual joacă rolul cel mai important (apud Hoilman, 2016, p. 1).

Profesorul Lawrence J. Whalley susține că familia intervine semnificativ în rezistența față de boala Alzheimer și demența senilă. Moartea mamei înainte de împlinirea vârstei de cinci ani sporește riscul demenței la vârste înaintate. Un mediu familiar stabil, prietenos, o educație corespunzătoare pot acționa împotriva instalării bolii Alzheimer și a demenței senile.

 

Bibliografie

Gorgos, Constantin (sub redacția) (1987), Dicționar enciclopedic de psihiatrie (vol.1). București: Editura Medicală.

Hoilman, Carly (2016), „Men may be able to avoid dementia by marrying intelligent women,     researchers say”, TheBlaze, 9 aprilie.

Whalley, Lawrence J. (2001), The Ageing Brain, New York: Columbia University Press.

 



Facebook

Cu cine să votez pe 10 noiembrie? Hai să vedem

Peste câteva zile vor fi alegeri pentru Președinte. Sunt mai mulți candidați. Ca sociolog, neafiliat politic, sunt obișnuit mai întâi să analizez. Nu am citit cu atenție discursurile candidaților, dar cred că, în virtutea poziției lor, ei vor tinde să prefere un discurs electoral destul de predictibil. Primul lucru care trebuie examinat: relația candidaților cu ...

Jocul politic

Dacă regii moșteneau tronul, în democrație puterea se obține și se păstrează prin rivalitate, confruntare politică și campanii electorale. Dincolo de aceste aspecte vizibile ale jocului politic, există și aspecte opace,  invizibile în exersarea puterii; ne referim la dispozitivul politic, la construirea secretului, la marketingul comunicării politice și de ce nu, la democrația numerică.   1. Rivalitatea ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIII, despre păsări și animale (IV)

Preambul: Lecturile sunt de două feluri, cele care produc iluminare și celelalte. „Gândirea trebuie să fie lansată ca o piatră de către o mașină de război” afirmă Deleuze. De aici și rostul scrierii: „A scrie ceva ce trebuie să producă viteză”. Aici vedem rostul metaforelor, acela de a fi producătoare de iluminare. De altfel, nu ...

Cu cortul `la noi`, pe un mal de Dunăre: raiul peștelui și raiul…la propriu – pescuitul, prin ochi de sociolog

În vara aceasta, în concediu, (asa cum merge omul de rând an de an), am cunoscut o microcomunitate, microregiune din țara noastră, una dintre cele, îmi închipui, foarte multe . Am fost pe malul Dunării, în apropiere de Fetești, cineva m-a invitat să-mi petrec câteva zile acolo cu cortul (altă poveste și aceasta, ...

„Decalogul lui Chomsky” în actualitate

Lingvistul şi filozoful american, unul dintre fondatorii ştiinţelor cognitive, Avram Noam Chomsky (n. 1924) este cunoscut pe plan internaţional şi ca un percutant critic social şi activist politic. Este professor emeritus al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). A publicat peste 100 de cărţi, în limba română fiind traduse următoarele: Teorii ale limbajului. Teorii ...

Valoarea e obținută prin procedură sau prin eficiență?

Deplasarea de la satisfăcător la optimalitate De la începutul său, OMUL a fost o ființă activă. El nu doar a viețuit, a trăit, ci a acționat. Acționând a reușit să trăiască mai bine. Între nevoi și posibilitățile de a le satisface s-a înscris căutarea de soluții. Paradigma soluției unice a dominat aproape ...

De ce să ne implicăm activ prin participare și vot la alegerile prezidențiale

Orice alegere este importantă, mai ales acele alegeri care implică și destinele celorlalți, al familiei sau al comunității din care facem parte. Alegerile prezidențiale sunt o formă concretă de iubire față de aproapele nostru, prin civismul activ și prin efortul care nu așteaptă o răsplată personală. Vocile se fac auzite, ...

O anomalie: ora de vară în lunile martie, septembrie şi mai ales în octombrie

Abordez tema aşa numitei „Oră de vară”, mult discutată în ultima perioadă, în legătură cu începerea anului şcolar, când elevii din ciclul primar trebuie să fie în clasă la ora 8 dimineaţa, dar de fapt este ora 7, aşa că trebuie să se scoale mult mai devreme şi să plece la şcoală. Aşa cum ...