Romania Sociala logo
Menu

Căsătoria cu o persoană inteligentă reduce riscul demenței la vârste înaintate

autor:   23 June 2016  sursa foto: Shutterstock

Septimiu Chelcea

Se estimează că în lume 36 de milioane de persoane suferă de demență (de diferite tipuri și stadii) și că numărul lor crește anual cu 7,7 milioane. Această creștere dramatică este legată de prelungirea duratei de viață, de factorii de mediu și de modificarea relațiilor interpersonale din familie și din societate. Nu s-a stabilit încă importanța factorului genetic, deși s-au înregistrat numeroase cazuri în care demența a afectat familii întregi. Nu s-a ajuns nici la o clasificare general acceptată a tipurilor, formelor și simptomatologiei stadiilor bolii. Pentru operativitate și pentru orientarea diagnosticului, adesea este luat criteriul cronologic, distingându-se trei tipuri de demențe: 1) demențe ce pot apărea la orice vârstă; 2) demențe presenile; 3) demențe tardive.

Simptomatologia demenței este sumbră: „scăderea generală, progresivă și nereversibilă a activității psihice, condiționate de modificări organice cerebrale care se reflectă implicit asupra activității subiectului” (Gorgos, 1987, p. 713).

În 1906, Alois Alzheimer, psihiatru german, a conturat tabloul anatomo-patologic al acestei boli, care îi poartă azi numele. În 80% din cazuri, boala Alzheimer, un tip de demență presenilă, debutează insidios la vârsta de 45-65 de ani, cu o supramorbiditate feminină, și evoluează rapid. Se înregistrează un deficit de memorie din ce în ce mai accentuat, bolnavul își pierde treptat capacitatea de orientare în spațiul imediat (nu mai știe unde se află, cum să ajungă la propriul domiciliu), apar și se înmulțesc episoadele confuzionale. În ultima fază, bolnavul devine incapabil să se hrănească și să se îngrijească de igiena personală. Decesul survine după 3-5 ani de la debutul bolii.

Spre deosebire de boala Alzheimer, demența senilă debutează după vârsta de 70 de ani. Se manifestă prin tulburări afective (sărăcie emoțională), reducerea vocabularului (răspunsuri stereotipe), destructurarea expresiilor sintactice, scăderea generală a funcțiilor intelectuale (în special a memoriei), neconștientizarea bolii, episoade confuzionale. Evoluția demenței senile duce la exit în 4-8 ani).

Nici împotriva bolii Azhemer, nici împotriva demenței senile nu s-a găsit până în prezent un tratament medicamentos, care să conducă la vindecare. Există însă modalități de a diminua riscul de îmbolnăvire.

Nu există piedică mai puternică împotriva bolii Alzheimer și a demenței senile decât inteligența

Cu puțin timp în urmă, între 2 și 10 aprilie a.c., s-a desfășurat Oxford Literary Festival, în cadrul căruia Margaret Rayman, profesoară de nutriție medicală la University of Surrey din Guildford, și Lawrence J. Whalley, professor emeritus la University of Aberdeen din Scoția, au discutat despre posibilitățile de a ne autoproteja de demență („Dementia: How Can We Protect Ourselves?”). Alocuțiunea profesorului Lawrence J. Whalley (n. 1946), o somitate în domeniul cercetării proceselor de îmbătrânire a creierului (vezi Whalley, 2001) a avut un ecou deosebit.

Sfatul pe care profesorul Lawrence J. Whalley îl dă bărbaților: „Căsătoriți-vă cu o femeie inteligentă” pentru a reduce riscul instalării celor două forme de demență poate fi exprimat într-o formă mai generală: căsătoria cu o persoană inteligentă diminuează probabilitatea apariției la vârste mai înaintate a bolii Alzheimer și a demenței senile. Mai pe scurt, comunicarea frecventă cu persoane inteligente conservă capacitatea intelectuală atât a bărbaților, cât și a femeilor. Personal consider că persoanele rămase singure pot găsi interlocutori inteligenți pe facebook. În fond, este vorba despre stimularea creierului, în care scop se recomandă vizitarea muzeelor, lectură, dezlegarea cuvintelor încrucișate etc. Totuși, profesorul Lawrence J. Whalley susține că un partener / o parteneră în cuplul marital care să incite intelectual joacă rolul cel mai important (apud Hoilman, 2016, p. 1).

Profesorul Lawrence J. Whalley susține că familia intervine semnificativ în rezistența față de boala Alzheimer și demența senilă. Moartea mamei înainte de împlinirea vârstei de cinci ani sporește riscul demenței la vârste înaintate. Un mediu familiar stabil, prietenos, o educație corespunzătoare pot acționa împotriva instalării bolii Alzheimer și a demenței senile.

 

Bibliografie

Gorgos, Constantin (sub redacția) (1987), Dicționar enciclopedic de psihiatrie (vol.1). București: Editura Medicală.

Hoilman, Carly (2016), „Men may be able to avoid dementia by marrying intelligent women,     researchers say”, TheBlaze, 9 aprilie.

Whalley, Lawrence J. (2001), The Ageing Brain, New York: Columbia University Press.

 



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...