Romania Sociala logo
Menu

Căsătoria cu o persoană inteligentă reduce riscul demenței la vârste înaintate

autor:   23 June 2016  sursa foto: Shutterstock

Se estimează că în lume 36 de milioane de persoane suferă de demență (de diferite tipuri și stadii) și că numărul lor crește anual cu 7,7 milioane. Această creștere dramatică este legată de prelungirea duratei de viață, de factorii de mediu și de modificarea relațiilor interpersonale din familie și din societate. Nu s-a stabilit încă importanța factorului genetic, deși s-au înregistrat numeroase cazuri în care demența a afectat familii întregi. Nu s-a ajuns nici la o clasificare general acceptată a tipurilor, formelor și simptomatologiei stadiilor bolii. Pentru operativitate și pentru orientarea diagnosticului, adesea este luat criteriul cronologic, distingându-se trei tipuri de demențe: 1) demențe ce pot apărea la orice vârstă; 2) demențe presenile; 3) demențe tardive.

Simptomatologia demenței este sumbră: „scăderea generală, progresivă și nereversibilă a activității psihice, condiționate de modificări organice cerebrale care se reflectă implicit asupra activității subiectului” (Gorgos, 1987, p. 713).

În 1906, Alois Alzheimer, psihiatru german, a conturat tabloul anatomo-patologic al acestei boli, care îi poartă azi numele. În 80% din cazuri, boala Alzheimer, un tip de demență presenilă, debutează insidios la vârsta de 45-65 de ani, cu o supramorbiditate feminină, și evoluează rapid. Se înregistrează un deficit de memorie din ce în ce mai accentuat, bolnavul își pierde treptat capacitatea de orientare în spațiul imediat (nu mai știe unde se află, cum să ajungă la propriul domiciliu), apar și se înmulțesc episoadele confuzionale. În ultima fază, bolnavul devine incapabil să se hrănească și să se îngrijească de igiena personală. Decesul survine după 3-5 ani de la debutul bolii.

Spre deosebire de boala Alzheimer, demența senilă debutează după vârsta de 70 de ani. Se manifestă prin tulburări afective (sărăcie emoțională), reducerea vocabularului (răspunsuri stereotipe), destructurarea expresiilor sintactice, scăderea generală a funcțiilor intelectuale (în special a memoriei), neconștientizarea bolii, episoade confuzionale. Evoluția demenței senile duce la exit în 4-8 ani).

Nici împotriva bolii Azhemer, nici împotriva demenței senile nu s-a găsit până în prezent un tratament medicamentos, care să conducă la vindecare. Există însă modalități de a diminua riscul de îmbolnăvire.

Nu există piedică mai puternică împotriva bolii Alzheimer și a demenței senile decât inteligența

Cu puțin timp în urmă, între 2 și 10 aprilie a.c., s-a desfășurat Oxford Literary Festival, în cadrul căruia Margaret Rayman, profesoară de nutriție medicală la University of Surrey din Guildford, și Lawrence J. Whalley, professor emeritus la University of Aberdeen din Scoția, au discutat despre posibilitățile de a ne autoproteja de demență („Dementia: How Can We Protect Ourselves?”). Alocuțiunea profesorului Lawrence J. Whalley (n. 1946), o somitate în domeniul cercetării proceselor de îmbătrânire a creierului (vezi Whalley, 2001) a avut un ecou deosebit.

Sfatul pe care profesorul Lawrence J. Whalley îl dă bărbaților: „Căsătoriți-vă cu o femeie inteligentă” pentru a reduce riscul instalării celor două forme de demență poate fi exprimat într-o formă mai generală: căsătoria cu o persoană inteligentă diminuează probabilitatea apariției la vârste mai înaintate a bolii Alzheimer și a demenței senile. Mai pe scurt, comunicarea frecventă cu persoane inteligente conservă capacitatea intelectuală atât a bărbaților, cât și a femeilor. Personal consider că persoanele rămase singure pot găsi interlocutori inteligenți pe facebook. În fond, este vorba despre stimularea creierului, în care scop se recomandă vizitarea muzeelor, lectură, dezlegarea cuvintelor încrucișate etc. Totuși, profesorul Lawrence J. Whalley susține că un partener / o parteneră în cuplul marital care să incite intelectual joacă rolul cel mai important (apud Hoilman, 2016, p. 1).

Profesorul Lawrence J. Whalley susține că familia intervine semnificativ în rezistența față de boala Alzheimer și demența senilă. Moartea mamei înainte de împlinirea vârstei de cinci ani sporește riscul demenței la vârste înaintate. Un mediu familiar stabil, prietenos, o educație corespunzătoare pot acționa împotriva instalării bolii Alzheimer și a demenței senile.

 

Bibliografie

Gorgos, Constantin (sub redacția) (1987), Dicționar enciclopedic de psihiatrie (vol.1). București: Editura Medicală.

Hoilman, Carly (2016), „Men may be able to avoid dementia by marrying intelligent women,     researchers say”, TheBlaze, 9 aprilie.

Whalley, Lawrence J. (2001), The Ageing Brain, New York: Columbia University Press.

 



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...