Romania Sociala logo
Menu

Căsătoria cu o persoană inteligentă reduce riscul demenței la vârste înaintate

autor:   23 June 2016  sursa foto: Shutterstock

Se estimează că în lume 36 de milioane de persoane suferă de demență (de diferite tipuri și stadii) și că numărul lor crește anual cu 7,7 milioane. Această creștere dramatică este legată de prelungirea duratei de viață, de factorii de mediu și de modificarea relațiilor interpersonale din familie și din societate. Nu s-a stabilit încă importanța factorului genetic, deși s-au înregistrat numeroase cazuri în care demența a afectat familii întregi. Nu s-a ajuns nici la o clasificare general acceptată a tipurilor, formelor și simptomatologiei stadiilor bolii. Pentru operativitate și pentru orientarea diagnosticului, adesea este luat criteriul cronologic, distingându-se trei tipuri de demențe: 1) demențe ce pot apărea la orice vârstă; 2) demențe presenile; 3) demențe tardive.

Simptomatologia demenței este sumbră: „scăderea generală, progresivă și nereversibilă a activității psihice, condiționate de modificări organice cerebrale care se reflectă implicit asupra activității subiectului” (Gorgos, 1987, p. 713).

În 1906, Alois Alzheimer, psihiatru german, a conturat tabloul anatomo-patologic al acestei boli, care îi poartă azi numele. În 80% din cazuri, boala Alzheimer, un tip de demență presenilă, debutează insidios la vârsta de 45-65 de ani, cu o supramorbiditate feminină, și evoluează rapid. Se înregistrează un deficit de memorie din ce în ce mai accentuat, bolnavul își pierde treptat capacitatea de orientare în spațiul imediat (nu mai știe unde se află, cum să ajungă la propriul domiciliu), apar și se înmulțesc episoadele confuzionale. În ultima fază, bolnavul devine incapabil să se hrănească și să se îngrijească de igiena personală. Decesul survine după 3-5 ani de la debutul bolii.

Spre deosebire de boala Alzheimer, demența senilă debutează după vârsta de 70 de ani. Se manifestă prin tulburări afective (sărăcie emoțională), reducerea vocabularului (răspunsuri stereotipe), destructurarea expresiilor sintactice, scăderea generală a funcțiilor intelectuale (în special a memoriei), neconștientizarea bolii, episoade confuzionale. Evoluția demenței senile duce la exit în 4-8 ani).

Nici împotriva bolii Azhemer, nici împotriva demenței senile nu s-a găsit până în prezent un tratament medicamentos, care să conducă la vindecare. Există însă modalități de a diminua riscul de îmbolnăvire.

Nu există piedică mai puternică împotriva bolii Alzheimer și a demenței senile decât inteligența

Cu puțin timp în urmă, între 2 și 10 aprilie a.c., s-a desfășurat Oxford Literary Festival, în cadrul căruia Margaret Rayman, profesoară de nutriție medicală la University of Surrey din Guildford, și Lawrence J. Whalley, professor emeritus la University of Aberdeen din Scoția, au discutat despre posibilitățile de a ne autoproteja de demență („Dementia: How Can We Protect Ourselves?”). Alocuțiunea profesorului Lawrence J. Whalley (n. 1946), o somitate în domeniul cercetării proceselor de îmbătrânire a creierului (vezi Whalley, 2001) a avut un ecou deosebit.

Sfatul pe care profesorul Lawrence J. Whalley îl dă bărbaților: „Căsătoriți-vă cu o femeie inteligentă” pentru a reduce riscul instalării celor două forme de demență poate fi exprimat într-o formă mai generală: căsătoria cu o persoană inteligentă diminuează probabilitatea apariției la vârste mai înaintate a bolii Alzheimer și a demenței senile. Mai pe scurt, comunicarea frecventă cu persoane inteligente conservă capacitatea intelectuală atât a bărbaților, cât și a femeilor. Personal consider că persoanele rămase singure pot găsi interlocutori inteligenți pe facebook. În fond, este vorba despre stimularea creierului, în care scop se recomandă vizitarea muzeelor, lectură, dezlegarea cuvintelor încrucișate etc. Totuși, profesorul Lawrence J. Whalley susține că un partener / o parteneră în cuplul marital care să incite intelectual joacă rolul cel mai important (apud Hoilman, 2016, p. 1).

Profesorul Lawrence J. Whalley susține că familia intervine semnificativ în rezistența față de boala Alzheimer și demența senilă. Moartea mamei înainte de împlinirea vârstei de cinci ani sporește riscul demenței la vârste înaintate. Un mediu familiar stabil, prietenos, o educație corespunzătoare pot acționa împotriva instalării bolii Alzheimer și a demenței senile.

 

Bibliografie

Gorgos, Constantin (sub redacția) (1987), Dicționar enciclopedic de psihiatrie (vol.1). București: Editura Medicală.

Hoilman, Carly (2016), „Men may be able to avoid dementia by marrying intelligent women,     researchers say”, TheBlaze, 9 aprilie.

Whalley, Lawrence J. (2001), The Ageing Brain, New York: Columbia University Press.

 



Facebook

Campanie electorală. Încă odată despre schimbare

Totul a început în noiembrie 2024... Să încercăm o analiză sistemică și sistematică a alegerilor prezidențiale. Sistemică în măsura în care vom lua în calcul contextul, actorii politici, provocările și iritantele în confruntarea electorală.    În noiembrie 2024 au fost primele alegeri prezidențiale după decembrie 1989, organizate în același timp cu alegeri locale, ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...