Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

autor:   31 January 2019  

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a devenit astfel cea mai mare putere economică a lumii.1

Notă explicativă: Dolarul internaţional este un etalon monetar convenţional care are aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările lumii. RC – rate reale anuale de creştere, mdi – miliarde dolari internaţionali, NG – nivel global.

Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018.

Dar cum poate fi explicată surclasarea economică a ZE şi a SUA de către China? În opinia mea, acest fenomen nu reprezintă o lebădă neagră. China nu a devenit liderul economiei globale în mod accidental. Ea a devenit cea mai mare putere economică a lumii pentru că în perioada 1999-2017 a înregistrat o rată medie anuală a creşterii economice de 9,1%, o rată de 3,4 ori mai mare comparativ cu SUA, de 5,7 ori mai mare comparativ cu ZE şi de 8,6% ori mai mare comparativ cu Japonia!

În opina mea, ineficacitatea şi ineficienţa politicilor monetare expansive şi de tip quantitative easing (QE) practicate de băncile centrale ale SUA (Fed), ZE (BCE) şi Japoniei (BCJ) în ultimele două decenii reprezintă principala cauză a acestor decalaje şocante de competitivitate. Astfel, dacă evaluăm, în funcţie de ratele medii anuale de creştere a PIB, eficacitatea politicilor monetare expansive practicate de aceste bănci în perioada 1999-2008, vom constata că supracreditarea (=supraîndatorarea) populaţiei, a companiilor din economia reală şi a guvernelor a generat creşteri economice fără sincope, aşa cum rezultă din matricea anterioară, dar cu mult sub nivelul global: 4,32% în perioada 1999-2008, 3,42% în perioada 2008-2018 şi 3,85% în perioada 2008-2018.2

Pe de altă parte, excesul de monedă din economiile Japoniei, SUA şi ZE a facilitat finanţarea unui număr imens de investiţii nerentabile. Drept urmare, în bilanţurile băncilor comerciale din aceste ţări s-au acumulat la sfârşitul anului 2008 pierderi uriaşe – aproximativ 15.000 de miliarde dolari(!).3 Finanţarea în ultimii 10 ani a acestor credite putrede prin politici monetare de tip QE a generat, pe de o parte, redresări anemice ale creşterii economice şi, pe de altă parte, grave deteriorări ale bonităţii la nivel guvernamental. Datele prezentate în continuare reflectă acest efect extrem de nociv al politicilor monetare inadecvate practicate de BCJ, Fed şi BCE în ultimele două decenii.

TC – tipologia creditelor, DPC – datorii contractate de populaţie şi de companii nefinanciare, DG – datorii contractate de guverne, NMA – niveluri maxim admisibile.

Sursa: Bank for International Settlements, Long series on credit the non-financial sector.



Surse de informaţii: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018; 2. Ibidem; 3. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 4. Eurostat, Economy and finance; 5. Ibidem; 6. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 7. Eurostat, Economy and finance; 8. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 9. Carolynn Look, Moario Draghi Sounds Economic Alarm for the Euro-Area, Bloomberg, 2019.



Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...