Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

autor:   31 January 2019  

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a devenit astfel cea mai mare putere economică a lumii.1

Notă explicativă: Dolarul internaţional este un etalon monetar convenţional care are aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările lumii. RC – rate reale anuale de creştere, mdi – miliarde dolari internaţionali, NG – nivel global.

Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018.

Dar cum poate fi explicată surclasarea economică a ZE şi a SUA de către China? În opinia mea, acest fenomen nu reprezintă o lebădă neagră. China nu a devenit liderul economiei globale în mod accidental. Ea a devenit cea mai mare putere economică a lumii pentru că în perioada 1999-2017 a înregistrat o rată medie anuală a creşterii economice de 9,1%, o rată de 3,4 ori mai mare comparativ cu SUA, de 5,7 ori mai mare comparativ cu ZE şi de 8,6% ori mai mare comparativ cu Japonia!

În opina mea, ineficacitatea şi ineficienţa politicilor monetare expansive şi de tip quantitative easing (QE) practicate de băncile centrale ale SUA (Fed), ZE (BCE) şi Japoniei (BCJ) în ultimele două decenii reprezintă principala cauză a acestor decalaje şocante de competitivitate. Astfel, dacă evaluăm, în funcţie de ratele medii anuale de creştere a PIB, eficacitatea politicilor monetare expansive practicate de aceste bănci în perioada 1999-2008, vom constata că supracreditarea (=supraîndatorarea) populaţiei, a companiilor din economia reală şi a guvernelor a generat creşteri economice fără sincope, aşa cum rezultă din matricea anterioară, dar cu mult sub nivelul global: 4,32% în perioada 1999-2008, 3,42% în perioada 2008-2018 şi 3,85% în perioada 2008-2018.2

Pe de altă parte, excesul de monedă din economiile Japoniei, SUA şi ZE a facilitat finanţarea unui număr imens de investiţii nerentabile. Drept urmare, în bilanţurile băncilor comerciale din aceste ţări s-au acumulat la sfârşitul anului 2008 pierderi uriaşe – aproximativ 15.000 de miliarde dolari(!).3 Finanţarea în ultimii 10 ani a acestor credite putrede prin politici monetare de tip QE a generat, pe de o parte, redresări anemice ale creşterii economice şi, pe de altă parte, grave deteriorări ale bonităţii la nivel guvernamental. Datele prezentate în continuare reflectă acest efect extrem de nociv al politicilor monetare inadecvate practicate de BCJ, Fed şi BCE în ultimele două decenii.

TC – tipologia creditelor, DPC – datorii contractate de populaţie şi de companii nefinanciare, DG – datorii contractate de guverne, NMA – niveluri maxim admisibile.

Sursa: Bank for International Settlements, Long series on credit the non-financial sector.



Surse de informaţii: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018; 2. Ibidem; 3. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 4. Eurostat, Economy and finance; 5. Ibidem; 6. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 7. Eurostat, Economy and finance; 8. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 9. Carolynn Look, Moario Draghi Sounds Economic Alarm for the Euro-Area, Bloomberg, 2019.



Facebook

Mărturisirea mea de credință

Am fost zilele trecute la o ceremonie de înmormântare. Mărturisesc că totul m-a pus pe gânduri. Din adolescență, am fost ateist. Nu credeam în niciun fel în Dumnezeu, nici ontologic, o ființă supremă care există undeva ”în ceruri”, nici moral, credeam că eu, și deci și ceilalți, sunt liber și responsabil de ...

Hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru Uniunea Europeană

Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ...

Acad. Prof. dr. Tudorel Postolache și relația sa cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Profesorul Tudorel Postolache, un eminent economist. O personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii dezvoltării României după Revoluția din 1989. Poate lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe ceilalți, ...

Prestigiosul sociolog Dimitrie Gusti, omagiat la Academia Română

Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti - prestigios sociolog, membru marcant al Academiei Române și Președinte al Academiei Române (1944-1946) - în Aula Academiei Române a fost organizată joi, 13 februarie 2020, ora 10.00, Conferința omagială „Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf”. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Asociației Române ...

Între ireversibil și impredictibil, un prag critic în schimbarea climatică

1. Impredictibilitate și ordine În fizică, inclusiv în cea a atmosferei și în general în orice proces desfășurat în natură, evenimentele întâmplătoare (pe care fizicienii le numesc aleatorii) pot apare din însăși dinamica complexă și profundă a acesteia. Henri Poincaré ne-a lăsat o frază celebră: ”Hazardul este doar măsura ignoranței noastre”, pentru că ”fenomenele ...

De ce nu ne slăvim intemeietorii?

Am citit cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică,  pe care o recomandă pe bună dreptate istoricilor și sociologilor. De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?  Găsesc salutară și constructivă intervenția luiCătalin Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie Gusti ...

In memoriam Academician Prof. Dr. Tudorel Postolache

Cu adâncă durere, cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții anunță stingerea din viață a Academicianului Prof. dr. Tudorel Postolache. Personalitate de excepție, a marcat timp de peste 60 de ani viața noastră intelectuală. A avut contribuții majore în modernizarea științelor economice. Inițiatorul unor documente de importanță istorică: Schiță privind ...

A XXX-a Aniversare a Înființării ICCV

Înființarea ICCV în ianuarie 1990 nu a fost un eveniment de însemnătate publică. În acea perioadă de început a primei guvernări postcomuniste a României încă insuficient consolidată evenimentele care preocupau cel mai mult întreaga societate erau cele politice. Față de dinamica și de potențialele efecte majore ale evenimentelor politice înființarea unui Institut de cercetări sociologice ...