Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

autor:   31 January 2019  

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a devenit astfel cea mai mare putere economică a lumii.1

Notă explicativă: Dolarul internaţional este un etalon monetar convenţional care are aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările lumii. RC – rate reale anuale de creştere, mdi – miliarde dolari internaţionali, NG – nivel global.

Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018.

Dar cum poate fi explicată surclasarea economică a ZE şi a SUA de către China? În opinia mea, acest fenomen nu reprezintă o lebădă neagră. China nu a devenit liderul economiei globale în mod accidental. Ea a devenit cea mai mare putere economică a lumii pentru că în perioada 1999-2017 a înregistrat o rată medie anuală a creşterii economice de 9,1%, o rată de 3,4 ori mai mare comparativ cu SUA, de 5,7 ori mai mare comparativ cu ZE şi de 8,6% ori mai mare comparativ cu Japonia!

În opina mea, ineficacitatea şi ineficienţa politicilor monetare expansive şi de tip quantitative easing (QE) practicate de băncile centrale ale SUA (Fed), ZE (BCE) şi Japoniei (BCJ) în ultimele două decenii reprezintă principala cauză a acestor decalaje şocante de competitivitate. Astfel, dacă evaluăm, în funcţie de ratele medii anuale de creştere a PIB, eficacitatea politicilor monetare expansive practicate de aceste bănci în perioada 1999-2008, vom constata că supracreditarea (=supraîndatorarea) populaţiei, a companiilor din economia reală şi a guvernelor a generat creşteri economice fără sincope, aşa cum rezultă din matricea anterioară, dar cu mult sub nivelul global: 4,32% în perioada 1999-2008, 3,42% în perioada 2008-2018 şi 3,85% în perioada 2008-2018.2

Pe de altă parte, excesul de monedă din economiile Japoniei, SUA şi ZE a facilitat finanţarea unui număr imens de investiţii nerentabile. Drept urmare, în bilanţurile băncilor comerciale din aceste ţări s-au acumulat la sfârşitul anului 2008 pierderi uriaşe – aproximativ 15.000 de miliarde dolari(!).3 Finanţarea în ultimii 10 ani a acestor credite putrede prin politici monetare de tip QE a generat, pe de o parte, redresări anemice ale creşterii economice şi, pe de altă parte, grave deteriorări ale bonităţii la nivel guvernamental. Datele prezentate în continuare reflectă acest efect extrem de nociv al politicilor monetare inadecvate practicate de BCJ, Fed şi BCE în ultimele două decenii.

TC – tipologia creditelor, DPC – datorii contractate de populaţie şi de companii nefinanciare, DG – datorii contractate de guverne, NMA – niveluri maxim admisibile.

Sursa: Bank for International Settlements, Long series on credit the non-financial sector.



Surse de informaţii: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018; 2. Ibidem; 3. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 4. Eurostat, Economy and finance; 5. Ibidem; 6. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 7. Eurostat, Economy and finance; 8. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 9. Carolynn Look, Moario Draghi Sounds Economic Alarm for the Euro-Area, Bloomberg, 2019.



Facebook

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”. Aflată la a șasea ediție, ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Efectul Barnum sau validarea subiectivă personală

În fiecare minut se naște un fraier. Phineas T. Barnum Validarea subiectivă personală a intrat în vocabularul psihologiei, dar, foarte curios, nu sub numele celui care a identificat acest fenomen, psihologul american Bertram R. Forer (1914 – 2000), ci cu numele unui celebru proprietar de circ și om de afaceri american, Phineas ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Problema nu este ce președinte am vrea¸ci de fapt, România are nevoie de o reconsiderare a poziției de președinte

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...