Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

autor:   31 January 2019  

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a devenit astfel cea mai mare putere economică a lumii.1

Notă explicativă: Dolarul internaţional este un etalon monetar convenţional care are aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările lumii. RC – rate reale anuale de creştere, mdi – miliarde dolari internaţionali, NG – nivel global.

Sursa: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018.

Dar cum poate fi explicată surclasarea economică a ZE şi a SUA de către China? În opinia mea, acest fenomen nu reprezintă o lebădă neagră. China nu a devenit liderul economiei globale în mod accidental. Ea a devenit cea mai mare putere economică a lumii pentru că în perioada 1999-2017 a înregistrat o rată medie anuală a creşterii economice de 9,1%, o rată de 3,4 ori mai mare comparativ cu SUA, de 5,7 ori mai mare comparativ cu ZE şi de 8,6% ori mai mare comparativ cu Japonia!

În opina mea, ineficacitatea şi ineficienţa politicilor monetare expansive şi de tip quantitative easing (QE) practicate de băncile centrale ale SUA (Fed), ZE (BCE) şi Japoniei (BCJ) în ultimele două decenii reprezintă principala cauză a acestor decalaje şocante de competitivitate. Astfel, dacă evaluăm, în funcţie de ratele medii anuale de creştere a PIB, eficacitatea politicilor monetare expansive practicate de aceste bănci în perioada 1999-2008, vom constata că supracreditarea (=supraîndatorarea) populaţiei, a companiilor din economia reală şi a guvernelor a generat creşteri economice fără sincope, aşa cum rezultă din matricea anterioară, dar cu mult sub nivelul global: 4,32% în perioada 1999-2008, 3,42% în perioada 2008-2018 şi 3,85% în perioada 2008-2018.2

Pe de altă parte, excesul de monedă din economiile Japoniei, SUA şi ZE a facilitat finanţarea unui număr imens de investiţii nerentabile. Drept urmare, în bilanţurile băncilor comerciale din aceste ţări s-au acumulat la sfârşitul anului 2008 pierderi uriaşe – aproximativ 15.000 de miliarde dolari(!).3 Finanţarea în ultimii 10 ani a acestor credite putrede prin politici monetare de tip QE a generat, pe de o parte, redresări anemice ale creşterii economice şi, pe de altă parte, grave deteriorări ale bonităţii la nivel guvernamental. Datele prezentate în continuare reflectă acest efect extrem de nociv al politicilor monetare inadecvate practicate de BCJ, Fed şi BCE în ultimele două decenii.

TC – tipologia creditelor, DPC – datorii contractate de populaţie şi de companii nefinanciare, DG – datorii contractate de guverne, NMA – niveluri maxim admisibile.

Sursa: Bank for International Settlements, Long series on credit the non-financial sector.



Surse de informaţii: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, October 9, 2018; 2. Ibidem; 3. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 4. Eurostat, Economy and finance; 5. Ibidem; 6. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 7. Eurostat, Economy and finance; 8. Sven Henrich, Stock market investors, its time to hear the ugly truth, MarketWatch, 2019; 9. Carolynn Look, Moario Draghi Sounds Economic Alarm for the Euro-Area, Bloomberg, 2019.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...