Romania Sociala logo
Menu
Autor
Nicolae Taran

Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

  5 February, 2019

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu este posibilă fără majorări de impozite şi amputări de cheltuieli guvernamentale. Dar creşterea poverii fiscale şi amputarea cheltuielilor guvernamentale generează întotdeauna nu doar „curbe de sacrificiu”, ci şi recesiune pe termen lung. Pe de altă parte, este evident că nivelul anual al ratei nominale de creştere economică utilizat în scenariul anterior (4%) este mult prea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

  4 February, 2019

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii economice de 4% pe an, un nivel mai mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul francez în ultimul deceniu a fost de 2,2% pe an, voi utiliza ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

  1 February, 2019

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor care consumă prea multe droguri. Însă, pe termen lung, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

  31 January, 2019

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

  29 January, 2019

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază în acest moment de cel mai mic număr de învăţători, profesori, medici şi funcţionari publici la 1.000 de locuitori comparativ cu celelalte ţări din UE. Astfel, în învăţământul public românesc existau anul trecut doar 18 salariaţi la 1.000 de locuitori, cu mult mai puţini decât în Marea Britanie (36), în Polonia ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

  18 December, 2018

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei (9,1 % din PIB). Din aceste venituri, 45,512 miliarde lei au reprezentat defalcări de impozite de la bugetul de stat, 8,841 miliarde lei - subvenţii guvernamentale, 5,455 miliarde lei - impozite şi taxe locale, iar 18,046 miliarde lei - alte venituri. În aceste condiţii, 70 % din veniturile bugetare ale ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

  15 December, 2018

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

  10 December, 2018

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică. Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

  6 December, 2018

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul meu. În schimb, îmi propun să evaluez, pe baza datelor empirice, validitatea nenumăratelor avertismente referitoare la efectele inevitabil devastatoare ale actualei politici financiare din România. Cei care contestă reducerea semnificativă a impozitelor şi a taxelor (relaxarea fiscală), dublată de creşterea pensiilor, a salariului minim şi a retribuţiilor din sectorul public, susţin ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

  30 November, 2018

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) - de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) - de la 36,9% la 35,1%. Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat, 2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. ...

Next Page »