Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României.
În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale a crescut în prima jumătate a acestui an cu 15,3%: 430,8 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie vs 373,5 miliarde lei la începutul anului! Drept urmare, datoria publică a României a crescut în prima jumătate a acestui an de la 35,2% din PIB la 40,2% din PIB. (1,2). Nota bene, ...
În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, ...
După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate aproape nule sau nule ale dobânzilor de referinţă; creditarea masivă a băncilor şi a sistemului de intermediere financiară, respectiv răscumpărarea sistematică a obligaţiunilor guvernamentale scadente şi a activelor neperformante ale companiilor financiare şi nefinanciare strategice. (1)
Apoi, „inovaţia” japoneză în materie de politici monetare a fost utilizată, după declanşarea colapsului economic ...
În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și societatea americană în ansambul său?
La prima vedere, ceea ce se întâmplă acum în America este perceput de americani și nu numai ca un film de goază sau ca un vis urât. Pentru că înaintea apariției „zonei libere de rasism” din Seatlle, marea majoritate a americanilor erau sau păreau să fie ...
În opinia mea, capitalismul teoretizat în universitățile
americane, britanice și europene s-a metamorfozat radical în ultimile cinci
decenii. Cu alte cuvinte, capitalismul „convențional” de acun cinci decenii a
deveniu în acest moment un capitalism „neconvențional”, un nou capitalism.
În primul rând, acum 47 de ani a fost desființată
acoperirea în aur a dolarului american și, implicit, a tuturor celorlalte
monede globale. În acel moment, această mutație fără precedent nu părea să
afecteze neutralitatea politicilor monetare în raport cu creșterea productivității
muncii și a capitalului din sectoarele reale ale economiilor. Mă refer,
desigur, la teoria lui Milton Friedman referitoare la neutralitatea banilor, o
neutralitate care implică în mod necesar următoarele două ...
De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de ...
După cum
este cunoscut, implozia de acum trei decenii a CAER și a URSS a prilejuit în
Occident multe anticipări utopice. De exemplu, Francis Fukuyama era foarte
convins că după Războiului Rece va urma „ sfârșitul istoriei”, o eră în care
democrația și capitalismul de tip neoliberal se vor globaliza și se vor
perpetua la nesfârșit. [1]. Această
profeție s-a bucurat de o enormă popularitate deoarece în acea perioadă lumea
tripolară din perioada Războiului rece s-a metamorfozat foarte rapid într-o
lume monopolară dominată în mod discreționar de SUA. Acum, însă, această lume a
devenit în opinia mea nesustenabilă.
În primul rând, dacă vom analiza modificările structural-calitative din economia globală ...
Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ce numărul de locuitori din aceste state reprezenta în același an doar 5,9% din populația planetei. Datorită acestui fapt, UE 27 ocupa în anul menționat un nedorit loc doi, după SUA, într-un clasament al celor mai mari consumatori de hidrocarburi din lume.
Surse: 1. https://data.worldbank.org/indicator; 2. http://www.bp.com/statisticalreview.
NL – număr de locuitori
(milioane, ...
După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut ...
Implozia din 1990 a
fostului CAER și extinderea spre est a Uniunii Europene (UE) reprezintă, fără
îndoială, cele mai importante evenimente din istoria contemporană a Europei.
Evident, aceste evenimente emergente au generat și efecte pozitive, dar și disfuncții.
1. Principalele consecințele pozitive ale aderării României la UE
Nota bene, aderarea la UE a Bulgariei, a Cehiei, a Poloniei, a României și a Ungariei a determinat o amplificare semnificativă a creșterii economice și a nivelului de trai în aceste țări. În cazul României, spre exemplu, valoarea produsului intern brut (PIB) pe locuitor estimată în dolari internaționali reprezenta în 1991 doar 84.3% din nivelul global al acestui ...
Next Page »
