Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)
AR = ani de referinţă; NL = numărul de locuitori ai României la începutul anului. Surse de date: (1), (2).
Evident, noul virus reprezintă principala cauză a acutizării acestui flagel demografic. Însă, nu SARS-CoV-2 a declanşat acest flagel. El doar l-a acutizat. Nota bene, declinul demografic ilustrat în tabelul de mai sus nu ...
După cum ne avertizează reformatorul neoliberal Thomas Piketty, veniturile din capital (profitul şi amortizarea) cresc mai repede decât veniturile din muncă în economiile capitaliste, iar această disfuncţie reprezintă „contradicţia centrală a capitalismului”. (1), (2). Evident, această teză a polarizării oligarhice a bogăţiei în detrimentul „oamenilor muncii” a fost popularizată de foarte mult timp de către marxişti. Cu toate acestea, elitele occidentale au marginalizat sau au pus la stâlpul infamiei teza lui Marx referitoare la exploatarea de tip capitalist a muncii. Mai ales în perioada Războiului Rece. Spre deosebire, teza lui Thomas Piketty despre „contradicţia centrală a capitalismului”, care nu diferă ...
Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul critic reglementat de CE (60% din PIB), deşi acest nivel era mai mic de 37% din PIB în anul trecut! (1).
DG – datorii guvernamentale. (1)
Însă, dacă vom compara datele din matricea anterioară cu nivelul datoriilor contractate de guvernul român în primele nouă luni din acest an, vom constata că valoarea ...
În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României.
În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale a crescut în prima jumătate a acestui an cu 15,3%: 430,8 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie vs 373,5 miliarde lei la începutul anului! Drept urmare, datoria publică a României a crescut în prima jumătate a acestui an de la 35,2% din PIB la 40,2% din PIB. (1,2). Nota bene, ...
În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, ...
După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate aproape nule sau nule ale dobânzilor de referinţă; creditarea masivă a băncilor şi a sistemului de intermediere financiară, respectiv răscumpărarea sistematică a obligaţiunilor guvernamentale scadente şi a activelor neperformante ale companiilor financiare şi nefinanciare strategice. (1)
Apoi, „inovaţia” japoneză în materie de politici monetare a fost utilizată, după declanşarea colapsului economic ...
În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și societatea americană în ansambul său?
La prima vedere, ceea ce se întâmplă acum în America este perceput de americani și nu numai ca un film de goază sau ca un vis urât. Pentru că înaintea apariției „zonei libere de rasism” din Seatlle, marea majoritate a americanilor erau sau păreau să fie ...
În opinia mea, capitalismul teoretizat în universitățile
americane, britanice și europene s-a metamorfozat radical în ultimile cinci
decenii. Cu alte cuvinte, capitalismul „convențional” de acun cinci decenii a
deveniu în acest moment un capitalism „neconvențional”, un nou capitalism.
În primul rând, acum 47 de ani a fost desființată
acoperirea în aur a dolarului american și, implicit, a tuturor celorlalte
monede globale. În acel moment, această mutație fără precedent nu părea să
afecteze neutralitatea politicilor monetare în raport cu creșterea productivității
muncii și a capitalului din sectoarele reale ale economiilor. Mă refer,
desigur, la teoria lui Milton Friedman referitoare la neutralitatea banilor, o
neutralitate care implică în mod necesar următoarele două ...
De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de ...
După cum
este cunoscut, implozia de acum trei decenii a CAER și a URSS a prilejuit în
Occident multe anticipări utopice. De exemplu, Francis Fukuyama era foarte
convins că după Războiului Rece va urma „ sfârșitul istoriei”, o eră în care
democrația și capitalismul de tip neoliberal se vor globaliza și se vor
perpetua la nesfârșit. [1]. Această
profeție s-a bucurat de o enormă popularitate deoarece în acea perioadă lumea
tripolară din perioada Războiului rece s-a metamorfozat foarte rapid într-o
lume monopolară dominată în mod discreționar de SUA. Acum, însă, această lume a
devenit în opinia mea nesustenabilă.
În primul rând, dacă vom analiza modificările structural-calitative din economia globală ...
Next Page »
