Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata mortalității a devansat, pentru a doua oară consecutiv, rata natalității (10,4 decedați vs. 9,7 născuți vii la o mie de locuitori). (1) Datele prezentate în continuare reflectă faptul că țările cele mai afectate de această tragică disfuncție sunt Germania, Italia, România, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia, Croația, Lituania și Letonia. Mai ...
Raportul Comisiei Europene prejudiciază imaginea României
Aşa cum am argumentat în paginile anterioare prin evaluări şi
studii de caz empirice, România a beneficiat în ultimii 8 ani de o creştere
economică solidă. Această creştere a atins un nivel maxim în 2017, când
produsul intern brut a crescut cu 7,0%.
Anul trecut, însă, rata creşterii economice s-a redus la 4,1% în special datorită scăderii competitivităţii producţiei
destinate consumului intern şi extern. Cu toate acestea, România a obţinut
performanţe remarcabile în ultimii ani. Astfel, produsul intern brut a crescut
în această perioadă, cu 35,1%,
consumul privat, cu 38,5%, investiţiile,
cu 22,1%, exporturile, cu 205,5%, iar importurile, cu 194,5%. Drept urmare, România a
înregistrat ...
Competitivitatea şi politica fiscal-bugetară
Cele mai defetiste aserţiuni din Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public şi a salariului minim au avut un rol major în creşterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilităţile de amortizare a şocurilor potenţiale. Persistenţa acestor tendinţe poate afecta şi mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la şocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate şi ...
Deficitul public şi politica fiscal-bugetară
Tot în partea introductivă a Raportului privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România, autorii acestuia ne avertizează că deficitul bugetar guvernamental a fost scăpat de sub control şi îşi argumentează astfel acest avertisment: „Prin urmare, deficitul public a crescut semnificativ începând cu 2015 şi se estimează că va depăşi plafonul de 3% din PIB impus de pactul de stabilitate şi de creştere, una din cauze fiind majorarea pensiilor în iunie 2018, Consiliul a lansat la adresa României o nouă procedură aplicabilă abaterilor semnificative”. (8) Apoi, autorii raportului revin asupra acestui ...
Modelul de creştere bazat pe cheltuielile consumatorilor
Revenind la Raportul privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România, după precedenta evaluare empirică a riscurilor care au afectat creşterea economică din România în perioada 2010-2018, voi începe prin a cita fragmentul de text cu care autorii raportului îşi încep auditul: „Modelul de creştere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea ţării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape jumătate a creşterii PIB-ului în 2018, cauzată în mare parte de o încetinire a cheltuielilor consumatorilor a scos în evidenţă ...
Document de lucru sau document oficial al Comisiei?
În mod surprinzător, cel mai recent Raport privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România nu este un document asumat de executivul de la Bruxelles, ci un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”. Într-adevăr, cei care vor avea curiozitatea să acceseze site-ul Comisiei Europene (CE) vor constata că ceea ce ar fi trebuit să fie un document aprobat şi asumat de membrii CE este doar un „document de lucru”, elaborat de funcţionari comunitari anonimi.(1) În acest context, este evident că membrii CE au utilizat acest subterfugiu birocratic ...
Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior,
solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară
datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a
împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din
Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări,
reducerea datoriilor guvernamentale nu este posibilă fără majorări de impozite şi
amputări de cheltuieli guvernamentale. Dar creşterea poverii fiscale şi
amputarea cheltuielilor guvernamentale generează întotdeauna nu doar „curbe de
sacrificiu”, ci şi recesiune pe termen lung. Pe de altă parte, este evident că
nivelul anual al ratei nominale de creştere economică utilizat în scenariul
anterior (4%) este mult prea ...
Dar cum poate fi validată afirmaţia că
guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de
caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea
semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei
publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de
asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii
economice de 4% pe an, un nivel mai
mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a
dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul
francez în ultimul deceniu a fost de 2,2%
pe an, voi utiliza ...
Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus,
vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail”
prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de
Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste
„naţionalizări” de credite putrede,
practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările
fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea
creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog
reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor
care consumă prea multe droguri. Însă, pe termen lung, ...
După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a ...
Next Page »
