Romania Sociala logo
Menu

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

autor:   1 February 2019  

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor care consumă prea multe droguri. Însă, pe termen lung, politicile monetare expansive şi de tip QE au determinat deteriorări dramatice ale bonităţii în sectoarele nefinanciare ale economiilor japoneze, europene şi americane. În cazul ZE, putem vorbi chiar de o contraperformanţă fără precedent: în acest moment, valoarea creditelor contractate de populaţia şi de companiile nefinanciare din ZE (162,0 % din PIB) este mai mare în termeni relativi comparativ cu cele din Japonia (157,5% din PIB) şi SUA (151,1% din PIB)!

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din următorul tabel, solvabilitatea guvernelor din Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia, Franţa şi Spania a atins cote de avarie sau, altfel spus, aceste ţări sunt înglodate în datorii (supra-îndatorate).

DG – datorii contractate de guverne

Sursa: Eurostat, Economy and finance.



Facebook

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 2.10.2022 -23.10. 2023

A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să  cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”. Aflată la a șasea ediție, ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Efectul Barnum sau validarea subiectivă personală

În fiecare minut se naște un fraier. Phineas T. Barnum Validarea subiectivă personală a intrat în vocabularul psihologiei, dar, foarte curios, nu sub numele celui care a identificat acest fenomen, psihologul american Bertram R. Forer (1914 – 2000), ci cu numele unui celebru proprietar de circ și om de afaceri american, Phineas ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Problema nu este ce președinte am vrea¸ci de fapt, România are nevoie de o reconsiderare a poziției de președinte

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...