Romania Sociala logo
Menu

Cele două dimensiuni ale narcisismului

autor:   3 September 2024  

Din 1898, de când medicul sexolog britanic Havelock Ellis a folosit Mitul lui Narcis pentru a descrie sindromul sexualității autoerotice și până în prezent, narcisismul nu a încetat să-i preocupe pe cercetătorii din domeniul științelor socioumane, în special, pe cei din domeniul medical. Havelock Ellis observa că în cazul persoanelor narcisiste „Emoțiile sexuale sunt absorbite și, adesea, pierdute în întregime în autoadmirație” (Ellis, 1898, p. 280).

Se acceptă acum cvasiunanim că „Personalitatea narcisistă poate fi concepută ca acoperind un continuum de la sănătate la patologie, în care stilul de personalitate narcisistă se află la extremitatea sănătății, iar tulburarea de personalitate narcisistă se află la extremitatea patologiei” (Sperry, 2018, p. 318). După Len Sperry, profesor de psihihologia persoanalității la Florida Atlantic University, persoanele narcisiste se caracterizează asttel:

1. Deși variabili din punct de vedere emoțional față de evaluările negative și reacția celorlalți, persoanele narcisiste pot gestiona elegant aceste momente.

2. Sunt perspicace în relațiile cu ceilalți, folosind punctele tari și avantajele pentru a-și atinge propriile scopuri.

3. Își pot face reclamă cu energie propriei lor persoane, ideilor și proiectelor lor.

4. Tind să fie competitori abili, cărora le place să ajungă în vârf și să rămână acolo.

5. Se pot vizualiza pe eele însele ca fiind cele mai bune sau cele mai calificate în domeniul lor.

6. Cred în ele însele, în abilitățile și unicitatea lor, dar nu solicită tratament sau privilegii speciale.

7. Acceptă realizările, aprecierea și admirația cu grație și cu stăpânire de sine.

8. Au o fină conștietizare a gândurilor și emoțiilor lor și o oarecare conștientizare a gândurilor și emoțiilor altor persoane.

9. Se așteaptă ca ceilalți să le trateze bine în orice moment (Sperry, 2018, p. 319).

Recent, profesorul de psihiatrie Mitja D. Back de la Universitatea din Münster (Germania) a propus un nou model al personalității narcisiste, distingând două dimensiuni ale narcisismului: admirația narcisistă și rivalitatea. Ideea fundamentală în construcția acestui model este că scopul general al narcisismului, menținerea sinelui grandios, se poate realiza prin două strategii sociale: 1) tendința de a atrage admirația socială prin autopromovare; 2) tendința de prevenire a eșecului prin autoprotecție agresivă. „Aceste două strategii sunt conceptualizate ca două modalități distincte afectiv-motivatoare, cognitive și comportamentale: admirația și rivalitatea” (Back et al., 2013, p. 1015).

Modelul narcisismului propus de profesorul Mitja D. Back a fost validat prin cercetări psihosociologice empirice. Spre exemplu, Stefanie N. Wurst și colaboratorii săi au utilizat acest model în studiul relațiilor romantice. Datele cercetărilor anterioare au atestat că persoanele care au un scor mare la testele de măsurare a narcisismului, comparativ cu cele cu scor scăzut, au avantaje în debutul relațiilor romantice (sunt atractive, au succes în raporturile intime, stabilesc relații romantice cu mai multe persoane de sex opus), dar au probleme serioase pe termen lung (au înclinații spre infidelitate, dau dovadă de egoism, lipsă de respect și de empatie față de partener/parteneră, ajung frecvent la divorț). Pe drept, relația romantică cu o persoană narcisistă a fost comparată cu un tort de ciocolată: la început cu greu reziști dorinței de a gusta din el, apoi mănânci o bucată, și încă o bucată, și încă o bucată, fără să te gândești la consecințe.

Folosind diferite metode și tehnici de cercetare (interviuri cu partenerii, experiment de laborator, sondaj online), Stefanie N. Wurst, profesoară de psihologie socială la Universitatea din Münster, și colaboratorii săi au testat în șapte studii ipotezele: 1) în relațiile romantice pe termen scurt este activată dimensiunea admirației și 2) în relațiile romantice pe termen lung este activată dimensiunea rivalității. În toate aceste studii au folosit Chestionarul „Admirație și rivalitate”, elaborat de Mitja D. Back.  Cercetarea, la care au participat în total 3560 de studenți și studente, a arătat că narcisismul are efecte divergente în funcție de dimensiunea activată în diferitele momente ale evoluției relației romantice (Wurst et al., p. 280).

Exprimându-se metaforic, Stefanie N. Wurst și colaboratorii săi spun că relațiile romantice cu o persoană narcisistă sunt ca fumatul: nicotina îți face plăcere, însă gudronul asociat nicotinei are consecințe grave pe termen lung. O proporție mare de nicotină nu anihilează efectele negative ale gudronului. La fel, un plus de atractivitate nu estompează valența negativă a rivalității. Autorii atrag atenția și asupra altui fapt: rolul celor două dimensiuni ale narcisismului trebuie văzut în dinamica relației romantice: pe termen lung, atractivitatea își pierde din importanță în favoarea altor caracteristici, cum ar fi responsabilitatea pentru binele celuilalt, empatia, loialitatea, fidelitatea.

Chestionar „Admirație narcisistă și rivalitate” (după Back et al., 2013)


Citiți cele 18 enunțuri și evaluați în ce măsură vă caracterizează,folosind sistemul de notare de la 1 la 6:1 – Nu mă caracterizează deloc;     2 – Puțin;     3 – Oarecum;     4 – Mult;5 – Foarte mult;    6 – Mă caracterizează pe deplin.
Nr.EnunțuriPunctaj
1Sunt grozav.
2Cândva, voi fi celebru.
3Îmi place să le arăt altora ce grozav sunt.
4Reacționez iritat dacă cineva mă împiedică să am succes.
5Mă bucur foarte mult de succesele mele.
6Mă bucur în sinea mea de eșecul rivalilor.
7Adeseori, reușesc în conversații să atrag atenția asupra mea.
8Merit să fiu apreciat ca o mare personalitate.
9Doresc să eșueze rivalii mei.
10Îmi place când constat că altă persoană îmi este inferioară.
11De multe ori, mă supăr când sunt criticat.
12Suport cu greu ca altă persoană să fie în centrul atenției.
13Cred că cei mai mulți oameni nu vor realiza nimic în viață.
14Alți oameni nu au valoare.
15A fi o persoană specială îmi oferă multă putere.
16Reușesc să fiu în centrul atenției datorită contribuțiilor mele deosebite.
17Majoritatea oamenilor sunt într-un fel sau altul perdanți.
18De cele mai multe ori, reușesc în confruntarea cu alte persoane.
Total

Scorul este suma punctajului acordat fiecărui enunț. Scorul maxim este 108 puncte, iar cel minim 18 puncte. Cu cât scorul este mai mare, cu atât narcisismul este mai accentuat și, invers, cu cît scorul este mai mic, cu atît narcisismul este mai scăzut. 

Bibliografie

Back, Mitja D. et al. (2013). „Narcissistic admiration and rivalry: Disentangling the bright and dark sides of narcissism”, Journal of Personality and Social Psychology, 105, 6, pp. 1013-1037.

Ellis, Haveloch (1898). „Auto-eroticism. A psychological study”, Alienist and Neurologist, 19, 2, pp. 260-299.

Sperry, Len [2016] (2018). Tulburările de personalitate din DSM-5. Evaluare, conceptualizare de caz și tratament. București, Editura Trei.

Wurst, Stefanie N. et al. (2017). „Narcissism and romantic relationships: The differential impact of narcissistic admiration and rivalry”. Journal of Personality and Social Psychology, 112, 2, pp. 280-306.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...