Romania Sociala logo
Menu

De ce Trump, nu Clinton? Partea a doua: campania

autor:   15 November 2016  

Iulian Stănescu

În comentariul precedent, afirmam că, atunci când rezultatul unor alegeri este strâns, candidatul şi campania fac diferenţa.

Cum au arătat campaniile lui Donald Trump şi Hillary Clinton, puse față-n față?

Cum au arătat campaniile lui Donald Trump şi Hillary Clinton, puse față-n față?

Organizare şi profilul persoanelor cheie

Aparent, ambele campanii au continuat modelul ultimelor alegeri, cu o conducere bicefală. Pe de o parte, o persoană care se ocupă de partea administrativă, logistică şi financiară, iar pe de altă parte, o altă persoană care coordonează elaborarea şi execuţia strategiei de campanie, conţinutul mesajelor şi narativelor. În România, o asemenea structură poate părea neobişnuită. Funcţionalitatea reiese tocmai din completarea firească între cele două roluri.

Campania lui Clinton a fost condusă de John Podesta (preşedinte) şi Robbie Mook (manager). Podesta este tipic pentru ceea ce americanii numesc „Washington insider”, adică un personaj cu experienţă în politică în partid, executiv şi zona de lobby. Un apropiat colaborator al managerului de campanie al lui Obama din 2008, Mook este un organizator, nu un strateg. În mod nebişnuit, Clinton a ales să nu aibă un strateg de campanie propriu-zis, respectiv pe cineva cu profil profesional din zona ştiinţelor sociale sau ştiinţelor comunicării. Serviciile de sondare şi, parţial, cele de elaborare a mesajelor au fost externalizate către Benenson Strategy, firmă folosită şi de preşedintele Obama în trecut pentru sondaje. Cel mai probabil, strategia şi mesajele candidatei au rămas la nivelul unui comitet ad-hoc format din consilieri apropiaţi, Bill Clinton şi consultantul extern campaniei. Într-o asemenea structură, unitatea de concepţie şi acţiune nu poate decât să lase de dorit. [1]

Donald Trump a trecut prin trei conduceri succesive ale campaniei sale. În ultima fază, după convenţia Partidului Republican din vară, campania a fost condusă de Stephen Bannon (CEO/director general), directorul saitului de ştiri Breitbart News şi de Kellyanne Conway (manager de campanie), politolog, care deţine propria firmă de sondaje. La polul opus lui Clinton, la conducerea campaniei lui Trump s-au aflat două persoane cu experienţă în strategie şi comunicare politică. Şi tot spre deosebire de Clinton, Trump a avut un strateg de campanie propriu-zis.

Fonduri de campanie

Postura lui Hillary Clinton de candidat al sistemului sau ceea ce americanii numesc „The Establishment” se întrevede şi din disparitatea masivă de fonduri dintre cele două campanii. Tradiţional, republicanii sunt sprijiniţi puternic de mediul de afaceri, mai ales de marile corporaţii şi organizaţii patronale, iar democraţii se confruntă cu serioase probleme ce reies din acest dezechilibru financiar.

Bugetele de campanie [2]

Hillary Clinton: 497 milioane USD propria campanie, 189 milioane USD alte grupuri de sprijin.

Donald Trump: 247 milioane USD propria campanie, 59 milioane USD alte grupuri de sprijin.

Publicitate TV

În America, mai mulţi bani înseamnă, în primul şi primul rând, mai multă propagandă electorală prin publicitate TV. Cum mai multă propagandă înseamnă, de regulă, mai multe voturi, rezultă că în 90% dintre cazuri candidatul cu mai mulţi bani câştigă, indiferent că este vorba de alegeri prezidenţiale sau pentru Congres (parlamentare). [3] În 2016, Clinton a cheltuit cam de 2,5 ori mai mult decât Trump pe reclame TV. [4]

Bugetele pentru publicitate TV

Clinton: 253 milioane USD

Trump: 93 milioane USD

Internet şi reţele de socializare

În SUA, televiziunea este un mediu în declin, iar internetul un mediu de comunicare în ascendenţă. Deşi mai dificil de măsurat prezenţa celor doi candidaţi pe Internet, numărul de utilizatori Facebook conectaţi la paginile oficiale şi numărul de abonaţi la contul oficial de Twitter oferă o imagine relevantă.

Facebook

Clinton: 9,4 milioane

Trump: 14,6 milioane

Twitter

Clinton: 11 milioane

Trump: 15 milioane

Mitinguri

În ultima săptămână de campanie [4]

Clinton: 19 mitinguri în 8 state

Trump: 26 mitinguri în 12 state

De notat că Trump a încheiat campania în forţă, cu un miting la 1 noaptea, chiar în ziua alegerilor, în statul Michigan.

Mitingul cu cea mai numeroasă asistenţă [4]

Clinton: 14-18.000 persoane

Trump: 28.000 persoane

Trăgând linie, configuraţia la vârf a echipei de campanie şi direcţiile de acţiune reflectă specificul candidaturilor.

Clinton a optat pentru o campanie în linia celor precedente: un buget de campanie cât mai mare, care să permită publicitate TV cât mai multă şi buget de aducere la vot a alegătorilor. În această lumină, capătă sens profilul de organizatori, nu de strategi, ai celor care i-au condus campania. Dezavantajele unei asemenea campanii constau în apropierea (pentru unii, dependenţa) candidatului de marii donatori, timpul petrecut pentru strângerea de fonduri în detrimentul campaniei şi serioase probleme în articularea unei strategii, narative şi mesaje de succes.

Trump a urmat calea unei campanii insurgente, anti-sistem. A căutat să compenseze dezavantajul financiar prin mai multă campanie de teren. Respins de marii donatori şi de marile corporaţii, nu a mai fost nevoit să consume atât de mult timp pentru curtarea donatorilor. Deficienţele de resurse financiare şi umane au fost compensate, în bună parte, prin buna cooperare cu Comitetul Naţional Republican, condus de Rience Priebus. Nu întâmplător, Priebus a fost invitat să ia cuvântul pe scenă în primul discurs al preşedintelui ales. Ulterior, Priebus a fost nominalizat drept şeful de cabinet al preşedintelui Trump.

Trecând la mediile de comunicare, Clinton a mizat în principal pe televiziune, Trump în primul rând pe Internet. Aşa cum campania lui Richard Nixon din 1968 a fost prima axată pe televiziunea ca principal mediu de comunicare, campania lui Trump va rămâne, probabil, drept prima campanie axată pe Internet ca principal mediu de comunicare.

Dacă Trump nu a putut balansa cantitatea de propagandă a adversarului, a căutat să o suplinească prin calitate, având colaboratori capabili să conceapă o strategie de campanie mai bună. În cele din urmă, o femeie a făcut istorie în campania din 2016. Kellyanne Conway, cea care a conceput strategia de campanie a lui Trump, este prima femeie strateg a unei campanii prezidenţiale câştigătoare. Subiectul strategiilor de campanie rămâne pentru o postare viitoare.

[1] Despre structura campaniei lui Hillary Clinton în

http://www.politico.com/magazine/story/2016/11/hillary-clinton-loses-2016-election-214439

[2] https://www.opensecrets.org/pres16/

[3] https://www.washingtonpost.com/news/the-fix/wp/2014/04/04/think-money-doesnt-matter-in-elections-this-chart-says-youre-wrong/ https://www.opensecrets.org/news/2008/11/money-wins-white-house-and/

[4] http://abcnews.go.com/Politics/hillary-clinton-donald-trumps-campaigns-numbers/story?id=43356783



Facebook

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...