Romania Sociala logo
Menu

Deficitul bugetar a devenit nesustenabil

autor:   30 January 2020  

După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut de la 35% din PIB la sfîrșitul anului 2018 la 37.1% din PIB la sfârșitul lunii noiembrie 2019 (330,5 vs 366,4 miliarde lei). [1]

Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html. CB – capitole bugetare; VG – veniturile bugetului general consolidat; CG – cheltuielile bugetului general consolidat; DB – deficitul bugetului general consolidat; CS – cheltuieli salariale; BS – cheltuieli pentru bunuri și servicii; AS – cheltuieli pentru asistență socială; INV – cheltuieli pentru investiții; RNC – rate nominale de creștere (%).

Dacă analizăm dinamica veniturilor și a cheltuielilor aferente bugetului general consolidat din ultimile două luni ale anului 2019, vom constata că schimbarea de guvern din 4 noiembrie a determinat o creștere explozivă a deficitului bugetar, acest indicator crescând cu 67,7% (48,3 miliarde lei la sfârșitul anului vs 28,8 miliarde lei la începutul lunii noiembrie), deși în aceeași perioadă a anului precedent nivelul acestui indicator a crescut cu doar 30,6% (27,3 vs 20,9 miliarde lei).

Sursa: Ibidem. Mlei – miliarde lei.

În opinia mea, principala cauză a creșterii explozive a deficitului bugetului general consolidat o constituie gestionarea dezastruosă a veniturilor și a cheltuielilor bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetului de stat era în 2018 de 30,7 miliarde lei (144 miliarde lei venituri și 174,7 miliarde lei cheltuieli). Pe de altă parte, acest deficit (3% din PIB) a crescut „spectaculos” în 2019 atingând un nivel nominal fără precedent: 48,1 miliarde lei (152,5 miliarde lei venituri și 200,6 miliarde lei cheltuieli), ceea ce reprezintă aproape 4,6% din PIB!

În acest context, dacă coroborăm aceast nivel de avarie al deficitului bugetului general consolidat, care depășește cu mult pragul critic de 3% din PIB regelementat de Comisia Europeană, cu efectele recesive ale încetinirii creșterii economice nu doar în Uniunea Europeană, ci și la nivel global, vom constata că România este grav afectată în acest moment de un risc extrem: deficitul bugetar din sectorul public a devenit nesustenabil.[2]

Surse:

1.  http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html

2. https://www.imf.org/external/index.htm



Facebook

Campanie electorală. Încă odată despre schimbare

Totul a început în noiembrie 2024... Să încercăm o analiză sistemică și sistematică a alegerilor prezidențiale. Sistemică în măsura în care vom lua în calcul contextul, actorii politici, provocările și iritantele în confruntarea electorală.    În noiembrie 2024 au fost primele alegeri prezidențiale după decembrie 1989, organizate în același timp cu alegeri locale, ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...