Romania Sociala logo
Menu

Deficitul bugetar a devenit nesustenabil

autor:   30 January 2020   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut de la 35% din PIB la sfîrșitul anului 2018 la 37.1% din PIB la sfârșitul lunii noiembrie 2019 (330,5 vs 366,4 miliarde lei). [1]

Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html. CB – capitole bugetare; VG – veniturile bugetului general consolidat; CG – cheltuielile bugetului general consolidat; DB – deficitul bugetului general consolidat; CS – cheltuieli salariale; BS – cheltuieli pentru bunuri și servicii; AS – cheltuieli pentru asistență socială; INV – cheltuieli pentru investiții; RNC – rate nominale de creștere (%).

Dacă analizăm dinamica veniturilor și a cheltuielilor aferente bugetului general consolidat din ultimile două luni ale anului 2019, vom constata că schimbarea de guvern din 4 noiembrie a determinat o creștere explozivă a deficitului bugetar, acest indicator crescând cu 67,7% (48,3 miliarde lei la sfârșitul anului vs 28,8 miliarde lei la începutul lunii noiembrie), deși în aceeași perioadă a anului precedent nivelul acestui indicator a crescut cu doar 30,6% (27,3 vs 20,9 miliarde lei).

Sursa: Ibidem. Mlei – miliarde lei.

În opinia mea, principala cauză a creșterii explozive a deficitului bugetului general consolidat o constituie gestionarea dezastruosă a veniturilor și a cheltuielilor bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetului de stat era în 2018 de 30,7 miliarde lei (144 miliarde lei venituri și 174,7 miliarde lei cheltuieli). Pe de altă parte, acest deficit (3% din PIB) a crescut „spectaculos” în 2019 atingând un nivel nominal fără precedent: 48,1 miliarde lei (152,5 miliarde lei venituri și 200,6 miliarde lei cheltuieli), ceea ce reprezintă aproape 4,6% din PIB!

În acest context, dacă coroborăm aceast nivel de avarie al deficitului bugetului general consolidat, care depășește cu mult pragul critic de 3% din PIB regelementat de Comisia Europeană, cu efectele recesive ale încetinirii creșterii economice nu doar în Uniunea Europeană, ci și la nivel global, vom constata că România este grav afectată în acest moment de un risc extrem: deficitul bugetar din sectorul public a devenit nesustenabil.[2]

Surse:

1.  http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html

2. https://www.imf.org/external/index.htm



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...