Romania Sociala logo
Menu

Deficitul bugetar a devenit nesustenabil

autor:   30 January 2020   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut de la 35% din PIB la sfîrșitul anului 2018 la 37.1% din PIB la sfârșitul lunii noiembrie 2019 (330,5 vs 366,4 miliarde lei). [1]

Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html. CB – capitole bugetare; VG – veniturile bugetului general consolidat; CG – cheltuielile bugetului general consolidat; DB – deficitul bugetului general consolidat; CS – cheltuieli salariale; BS – cheltuieli pentru bunuri și servicii; AS – cheltuieli pentru asistență socială; INV – cheltuieli pentru investiții; RNC – rate nominale de creștere (%).

Dacă analizăm dinamica veniturilor și a cheltuielilor aferente bugetului general consolidat din ultimile două luni ale anului 2019, vom constata că schimbarea de guvern din 4 noiembrie a determinat o creștere explozivă a deficitului bugetar, acest indicator crescând cu 67,7% (48,3 miliarde lei la sfârșitul anului vs 28,8 miliarde lei la începutul lunii noiembrie), deși în aceeași perioadă a anului precedent nivelul acestui indicator a crescut cu doar 30,6% (27,3 vs 20,9 miliarde lei).

Sursa: Ibidem. Mlei – miliarde lei.

În opinia mea, principala cauză a creșterii explozive a deficitului bugetului general consolidat o constituie gestionarea dezastruosă a veniturilor și a cheltuielilor bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetului de stat era în 2018 de 30,7 miliarde lei (144 miliarde lei venituri și 174,7 miliarde lei cheltuieli). Pe de altă parte, acest deficit (3% din PIB) a crescut „spectaculos” în 2019 atingând un nivel nominal fără precedent: 48,1 miliarde lei (152,5 miliarde lei venituri și 200,6 miliarde lei cheltuieli), ceea ce reprezintă aproape 4,6% din PIB!

În acest context, dacă coroborăm aceast nivel de avarie al deficitului bugetului general consolidat, care depășește cu mult pragul critic de 3% din PIB regelementat de Comisia Europeană, cu efectele recesive ale încetinirii creșterii economice nu doar în Uniunea Europeană, ci și la nivel global, vom constata că România este grav afectată în acest moment de un risc extrem: deficitul bugetar din sectorul public a devenit nesustenabil.[2]

Surse:

1.  http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html

2. https://www.imf.org/external/index.htm



Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...