Romania Sociala logo
Menu

Deficitul bugetar a devenit nesustenabil

autor:   30 January 2020   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent (3% din PIB). Acestă creștere se datorează faptului că veniturile acestui buget au crescut în 2019 cu 8,8% comparativ cu anul precedent (321,1 vs 295,1 miliarde lei), în timp ce cheltuielile aferente au crescut cu 14.6% (369,4 vs 322,4 miliarde lei). În aceste circumstanțe, nivelul datoriei sectorului public a crescut de la 35% din PIB la sfîrșitul anului 2018 la 37.1% din PIB la sfârșitul lunii noiembrie 2019 (330,5 vs 366,4 miliarde lei). [1]

Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html. CB – capitole bugetare; VG – veniturile bugetului general consolidat; CG – cheltuielile bugetului general consolidat; DB – deficitul bugetului general consolidat; CS – cheltuieli salariale; BS – cheltuieli pentru bunuri și servicii; AS – cheltuieli pentru asistență socială; INV – cheltuieli pentru investiții; RNC – rate nominale de creștere (%).

Dacă analizăm dinamica veniturilor și a cheltuielilor aferente bugetului general consolidat din ultimile două luni ale anului 2019, vom constata că schimbarea de guvern din 4 noiembrie a determinat o creștere explozivă a deficitului bugetar, acest indicator crescând cu 67,7% (48,3 miliarde lei la sfârșitul anului vs 28,8 miliarde lei la începutul lunii noiembrie), deși în aceeași perioadă a anului precedent nivelul acestui indicator a crescut cu doar 30,6% (27,3 vs 20,9 miliarde lei).

Sursa: Ibidem. Mlei – miliarde lei.

În opinia mea, principala cauză a creșterii explozive a deficitului bugetului general consolidat o constituie gestionarea dezastruosă a veniturilor și a cheltuielilor bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetului de stat era în 2018 de 30,7 miliarde lei (144 miliarde lei venituri și 174,7 miliarde lei cheltuieli). Pe de altă parte, acest deficit (3% din PIB) a crescut „spectaculos” în 2019 atingând un nivel nominal fără precedent: 48,1 miliarde lei (152,5 miliarde lei venituri și 200,6 miliarde lei cheltuieli), ceea ce reprezintă aproape 4,6% din PIB!

În acest context, dacă coroborăm aceast nivel de avarie al deficitului bugetului general consolidat, care depășește cu mult pragul critic de 3% din PIB regelementat de Comisia Europeană, cu efectele recesive ale încetinirii creșterii economice nu doar în Uniunea Europeană, ci și la nivel global, vom constata că România este grav afectată în acest moment de un risc extrem: deficitul bugetar din sectorul public a devenit nesustenabil.[2]

Surse:

1.  http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html

2. https://www.imf.org/external/index.htm



Facebook

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...