Romania Sociala logo
Menu

Dezordinea stimulează creativitatea

autor:   28 July 2016  

Îmi amintesc și acum vorbele mamei: „Așază-ți hainele pe umeraș, nu le trânti pe scaun alandala!”, „Pune-ți în ordine caietele și cărțile în ghiozdan!”, „Fă ordine pe masa de lucru!”, „Așază sandalele la locul lor!”. În clasa școlară, pe vremea mea, în urmă cu șase decenii, cerința era ca totul să fie în ordine: băncile aliniate, buretele de șters tabla pe suportul lui, creta deasupra. Când am citit raportul de cercetare al profesorilor Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013), de la Carlson School of Management, University of Minnesota, SUA, automat mi-am reamintit de toate acestea, ca și de gluma din armată: „În dulap să fie ordine și disciplină!”.

Un mit se clatină

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

În urmă cu o jumătate de secol, Mary Douglas (1921-2007), o influentă specialistă în antropologia socială din Marea Britanie, susținea că ordinea fizică este adesea linked cu moralitatea și corectitudinea, iar dezordinea cu devianța și tabuurile. Credința dominantă până de curând că ordinea e bună și dezordinea rea, că în natură și în societate, ca ideal, totul este ordonat pare a ceda în fața cercetărilor științifice recente. Oamenii de știință au avansat ideea că atât în natură, cât și în cultură ordinea și dezordinea interferează. „Ordinea și dezordinea pot fi funcționale în măsura în care activează diferite stări psihice și pot avea rezultate diferite” (Vohs et al., 2013, p. 1860). La nivelul indivizilor, s-a demonstrat că preferința pentru ordine se asociază cu valorizarea tradițiilor, convențiilor, filozofiei sociale și atitudinilor opuse schimbării. Prin contrast, acceptarea dezordinii corelează cu tolerarea ambiguității și cu valorizarea libertății de gândire și de acțiune. Se dă ca exemplu dezordinea genială în care a creat Albert Einstein (Foto 1)

Profesoara Kathleen D. Vohs și colaboratorii săi de la University of Minnesota, Carlson School of Management, și-au propus să verifice relația dintre mediul ambiental și creativitate. În acest scop, au proiectat un experiment psihosociologic. Au avansat următoarea ipoteză: dezordinea din ambientul activității intelectuale favorizează  gândirea neconvențională, sporește creativitatea și aprecierea noutății.

Creativitatea este aptitudinea de a realize ansambluri originale și eficiente plecând de la elemente preexistente (H. Jaoui, 1990, p. 70, apud M. Roco, 2001, p.17)

Un experiment psihosociologic revelator

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Pentru a verifica ipoteza mai sus menționată, au cerut subiecților de experiment (48 de studenți) să rezolve testul de creativitate ”Alternative Uses Task” (elaborat în 1967 de psihologul american Joy Paul Guilford) în două condiții (ambient ordonat vs. ambient dezordonat). (Foto 2)

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Testul de măsurare a creativității ”Alternative Uses Task” constă dintr-o listă de obiecte cu care suntem familiarizați (de exemplu, o cărămidă, un ziar, o minge de ping-pong), sarcina constând în imaginarea cât mai multor posibile utilizări, altele decât cele folosite în mod curent. De exemplu, poți folosi o cărămidă pe post de sugativă (o pisezi și praful rezultat îl presari peste scrisul cu cerneală). Dar o lustră dezafectată? (Foto 3)

Scorul testului se calculează luându-se în considerare trei componente: originalitatea, fluența, flexibilitatea, elaborarea. Testul se administrează colectiv, de regulă, în sala de clasă, respectiv de seminar. De cele mai multe ori, timpul pentru rezolvarea testului nu este limitat, considerându-se că răspunsurile date în grabă sunt mai puțin creative, dar în unele cercetări se cere ca rezolvarea să se facă într-un timp standard (de exemplu, în 3 minute). Cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul creativității este mai ridicat

Rezultatele experimentului au confirmat predicția cercetătorilor, în sensul că sutudenții testați în camerele în care era dezordine au obținut scoruri mai mari decât colegii lor care au completat testul ”Alternative Uses Task” în mediul ambiental ordonat (vezi Foto 2). Concret: în condiții de dezordine scorul mediu a fost 1,80 (abaterea standard: 0,47), iar în condiții de dezordine media a fost 1,41 (abaterea standard: 0,48). Analiza statistică a datelor experimentului a arătat clar că ordinea/dezordinea din mediul ambiental înfluențează generarea ideilor noi.

 

Concluzie

Amenajarea spațiului ambiental constituie doar unul dintre factorii care pot stimula sau inhiba creativitatea (vezi A. Chelcea, S. Chelcea, 1885, p. 184). Îți poți da seama de gradul de creativitate al unei persoane după cum își „asortează” culoarea hainelor (respectând convențiile sociale, clișeele sociale), după cum așază mobila în camera de lucru (simetric sau asimetric) sau după cărțile și hârtiile răvășite pe birou.

Discutând rezultatele experimentului, Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013, p. 1863) explică scorul mai ridicat obținut în condițiile ambientului dezordonat prin aceea că studenților din experiment le-au fost contrazise așteptările, fapt ce le-a sugerat că pot fi abandonate convențiile și i-a încurajat să emită idei îndrăznețe. În concluzie: puțină dezordine în mediul ambiental în care ne ducem existența nu strică. Să lăsăm copiii de toate vârstele să respire și să gândească liber. Să nu-i obligăm militărește să păstreze odine în dulap.

Bibliografie

Chelcea, Adina, Chelcea Septimiu (1985), „Deblocarea și stimularea creativității”, în A. Chelcea, S. Chelcea, Cunoașterea de sine – condiție a înțelepciunii (pp. 185-191). București: Eë ditura Albatros.

Guilford, Joy P. (1967), The nature of human intelligence. New York, NY: McGraw-Hill.

Jaoui, Hubert (1990), La créativité, mod d’emploi. Paris: Librairies Techniques.

Roco, Mihaela (2001), Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Editura Polirom.

Vohs, Kathleen D., Redden, Joseph P., Rahinel Ryan (2013), „Physical Order Produces Healthy Choices, Generosity, and Conventionality, Whereas Disorder Produces Creativity”, Psychological Science, 24, 9, pp. 1860–1867.

 

 

 



Facebook

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”, Editura Pro Universitaria, București, 2021. Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce reprezintă acest premiu pentru dvs.? Bună ziua și mulțumesc! Premiul „Henri H. Stahl”, acordat de Academia Română, are ...

Interviu cu Daniel Nițoi – “Teatrul și criza lumii moderne”, Editura Pro Universitaria, București

Daniel Nițoi (2023) Teatrul și criza lumii moderne, Editura Pro Universitaria, București Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizelepublicării acestui volum?Vă mulțumesc mult pentru interviu! Sincer, eu scriu și scriu destul de mult despreceea ce observ în jurul meu, despre viața celor ce mă înconjoară. ...

In Honorem Mihai Dinu Gheorghiu la 70 de ani

La începutul lunii septembrie, am primit o invitație pe e-mail pentru a participa în calitate de contributor la lansarea volumul coordonat de profesorul Adrian Netedu, Științele sociale între angajament și distanțare. In Honorem Mihai Dinu Gheorghiu, publicat la Editura Universității „Al.I. Cuza din Iași. Evenimentul a fost organizat la Librăria ...

Interviu cu Elena Zamfir – “Violența Domestică în România în contextul Pandemiei. Riscuri și politici de suport”, Editura Pro Universitaria, București

Coordonatori Elena Zamfir, Simona Ilie, Sebastian Fitzeck (coordonatori), (2022) Violența Domestică în România în contextul Pandemiei. Riscuri și politici de suport, Editura Pro Universitaria, București Felicitări pentru publicarea volumului. Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Mulțumesc și eu în numele coordonatorilor Simona Ilie și Sebastian Fitzeck pentru ...

Efectul „Pește mare în bazin mic”

Decât să fii codaș la oraș,  mai bine în satul tău fruntaș. Proverb românesc  Presupunând că vă căutați un job și, la selecția candidaților, angajatorul vă întreabă: „Preferați să fiți un pește mare întru-un bazin mic sau într-un bazin mare?”, ce ați răspunde? Nu este o glumă și nici o poveste pescărească; este ...

Simpozion internațional Religie, Etică și Inteligență Artificială

Institutul de Cercetare a Calității Vieții anunță organizarea Simpozionului Internațional Religie, Etică și Inteligență Artificială. Profesorul Marian Simion, ne propune un subiect preocupant pentru mediile academice contemporane analizand impactul puterii inteligenței artificiale în varianta ”Generative Learning”, asupra aspectelor etice si religioase ale comportamentului uman. DESCRIERE: Inteligenta artificiala, o sintagma intrata de curand in ...

Interviu Mariana Stanciu – “Recent changes in the consumption patterns from Romania in the european context”, Editura LAP Lambert Academic Publishing”  

Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, Cristina Humă (2023) Recent changes in the consumption patterns from Romania in the european context, Editura LAP Lambert Academic Publishing   1.- Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?  Mulțumim! Publicarea acestui volum are în vedere atingerea unui obiectiv susținut, ...

Interviu cu Meda Gâlea (2021) Managementul strategic al cercetării științifice, Editura Mega, Cluj-Napoca

Meda Gâlea este Director adjunct în cadrul Academiei Române, filiala Iași, și doctor în management, titlu obținut la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Școala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor. Cu un background educațional în domeniul economiei și al managementului, autoarea aplică cunoștințele sale managementului organizațiilor publice. Recent, a ...