Romania Sociala logo
Menu

Dezordinea stimulează creativitatea

autor:   28 July 2016  

Îmi amintesc și acum vorbele mamei: „Așază-ți hainele pe umeraș, nu le trânti pe scaun alandala!”, „Pune-ți în ordine caietele și cărțile în ghiozdan!”, „Fă ordine pe masa de lucru!”, „Așază sandalele la locul lor!”. În clasa școlară, pe vremea mea, în urmă cu șase decenii, cerința era ca totul să fie în ordine: băncile aliniate, buretele de șters tabla pe suportul lui, creta deasupra. Când am citit raportul de cercetare al profesorilor Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013), de la Carlson School of Management, University of Minnesota, SUA, automat mi-am reamintit de toate acestea, ca și de gluma din armată: „În dulap să fie ordine și disciplină!”.

Un mit se clatină

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

În urmă cu o jumătate de secol, Mary Douglas (1921-2007), o influentă specialistă în antropologia socială din Marea Britanie, susținea că ordinea fizică este adesea linked cu moralitatea și corectitudinea, iar dezordinea cu devianța și tabuurile. Credința dominantă până de curând că ordinea e bună și dezordinea rea, că în natură și în societate, ca ideal, totul este ordonat pare a ceda în fața cercetărilor științifice recente. Oamenii de știință au avansat ideea că atât în natură, cât și în cultură ordinea și dezordinea interferează. „Ordinea și dezordinea pot fi funcționale în măsura în care activează diferite stări psihice și pot avea rezultate diferite” (Vohs et al., 2013, p. 1860). La nivelul indivizilor, s-a demonstrat că preferința pentru ordine se asociază cu valorizarea tradițiilor, convențiilor, filozofiei sociale și atitudinilor opuse schimbării. Prin contrast, acceptarea dezordinii corelează cu tolerarea ambiguității și cu valorizarea libertății de gândire și de acțiune. Se dă ca exemplu dezordinea genială în care a creat Albert Einstein (Foto 1)

Profesoara Kathleen D. Vohs și colaboratorii săi de la University of Minnesota, Carlson School of Management, și-au propus să verifice relația dintre mediul ambiental și creativitate. În acest scop, au proiectat un experiment psihosociologic. Au avansat următoarea ipoteză: dezordinea din ambientul activității intelectuale favorizează  gândirea neconvențională, sporește creativitatea și aprecierea noutății.

Creativitatea este aptitudinea de a realize ansambluri originale și eficiente plecând de la elemente preexistente (H. Jaoui, 1990, p. 70, apud M. Roco, 2001, p.17)

Un experiment psihosociologic revelator

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Pentru a verifica ipoteza mai sus menționată, au cerut subiecților de experiment (48 de studenți) să rezolve testul de creativitate ”Alternative Uses Task” (elaborat în 1967 de psihologul american Joy Paul Guilford) în două condiții (ambient ordonat vs. ambient dezordonat). (Foto 2)

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Testul de măsurare a creativității ”Alternative Uses Task” constă dintr-o listă de obiecte cu care suntem familiarizați (de exemplu, o cărămidă, un ziar, o minge de ping-pong), sarcina constând în imaginarea cât mai multor posibile utilizări, altele decât cele folosite în mod curent. De exemplu, poți folosi o cărămidă pe post de sugativă (o pisezi și praful rezultat îl presari peste scrisul cu cerneală). Dar o lustră dezafectată? (Foto 3)

Scorul testului se calculează luându-se în considerare trei componente: originalitatea, fluența, flexibilitatea, elaborarea. Testul se administrează colectiv, de regulă, în sala de clasă, respectiv de seminar. De cele mai multe ori, timpul pentru rezolvarea testului nu este limitat, considerându-se că răspunsurile date în grabă sunt mai puțin creative, dar în unele cercetări se cere ca rezolvarea să se facă într-un timp standard (de exemplu, în 3 minute). Cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul creativității este mai ridicat

Rezultatele experimentului au confirmat predicția cercetătorilor, în sensul că sutudenții testați în camerele în care era dezordine au obținut scoruri mai mari decât colegii lor care au completat testul ”Alternative Uses Task” în mediul ambiental ordonat (vezi Foto 2). Concret: în condiții de dezordine scorul mediu a fost 1,80 (abaterea standard: 0,47), iar în condiții de dezordine media a fost 1,41 (abaterea standard: 0,48). Analiza statistică a datelor experimentului a arătat clar că ordinea/dezordinea din mediul ambiental înfluențează generarea ideilor noi.

 

Concluzie

Amenajarea spațiului ambiental constituie doar unul dintre factorii care pot stimula sau inhiba creativitatea (vezi A. Chelcea, S. Chelcea, 1885, p. 184). Îți poți da seama de gradul de creativitate al unei persoane după cum își „asortează” culoarea hainelor (respectând convențiile sociale, clișeele sociale), după cum așază mobila în camera de lucru (simetric sau asimetric) sau după cărțile și hârtiile răvășite pe birou.

Discutând rezultatele experimentului, Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013, p. 1863) explică scorul mai ridicat obținut în condițiile ambientului dezordonat prin aceea că studenților din experiment le-au fost contrazise așteptările, fapt ce le-a sugerat că pot fi abandonate convențiile și i-a încurajat să emită idei îndrăznețe. În concluzie: puțină dezordine în mediul ambiental în care ne ducem existența nu strică. Să lăsăm copiii de toate vârstele să respire și să gândească liber. Să nu-i obligăm militărește să păstreze odine în dulap.

Bibliografie

Chelcea, Adina, Chelcea Septimiu (1985), „Deblocarea și stimularea creativității”, în A. Chelcea, S. Chelcea, Cunoașterea de sine – condiție a înțelepciunii (pp. 185-191). București: Eë ditura Albatros.

Guilford, Joy P. (1967), The nature of human intelligence. New York, NY: McGraw-Hill.

Jaoui, Hubert (1990), La créativité, mod d’emploi. Paris: Librairies Techniques.

Roco, Mihaela (2001), Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Editura Polirom.

Vohs, Kathleen D., Redden, Joseph P., Rahinel Ryan (2013), „Physical Order Produces Healthy Choices, Generosity, and Conventionality, Whereas Disorder Produces Creativity”, Psychological Science, 24, 9, pp. 1860–1867.

 

 

 



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...