Romania Sociala logo
Menu

Dezordinea stimulează creativitatea

autor:   28 July 2016  

Îmi amintesc și acum vorbele mamei: „Așază-ți hainele pe umeraș, nu le trânti pe scaun alandala!”, „Pune-ți în ordine caietele și cărțile în ghiozdan!”, „Fă ordine pe masa de lucru!”, „Așază sandalele la locul lor!”. În clasa școlară, pe vremea mea, în urmă cu șase decenii, cerința era ca totul să fie în ordine: băncile aliniate, buretele de șters tabla pe suportul lui, creta deasupra. Când am citit raportul de cercetare al profesorilor Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013), de la Carlson School of Management, University of Minnesota, SUA, automat mi-am reamintit de toate acestea, ca și de gluma din armată: „În dulap să fie ordine și disciplină!”.

Un mit se clatină

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

Foto. 1. Biroul lui Albert Einstein, așa cum a rămas după moartea sa.

În urmă cu o jumătate de secol, Mary Douglas (1921-2007), o influentă specialistă în antropologia socială din Marea Britanie, susținea că ordinea fizică este adesea linked cu moralitatea și corectitudinea, iar dezordinea cu devianța și tabuurile. Credința dominantă până de curând că ordinea e bună și dezordinea rea, că în natură și în societate, ca ideal, totul este ordonat pare a ceda în fața cercetărilor științifice recente. Oamenii de știință au avansat ideea că atât în natură, cât și în cultură ordinea și dezordinea interferează. „Ordinea și dezordinea pot fi funcționale în măsura în care activează diferite stări psihice și pot avea rezultate diferite” (Vohs et al., 2013, p. 1860). La nivelul indivizilor, s-a demonstrat că preferința pentru ordine se asociază cu valorizarea tradițiilor, convențiilor, filozofiei sociale și atitudinilor opuse schimbării. Prin contrast, acceptarea dezordinii corelează cu tolerarea ambiguității și cu valorizarea libertății de gândire și de acțiune. Se dă ca exemplu dezordinea genială în care a creat Albert Einstein (Foto 1)

Profesoara Kathleen D. Vohs și colaboratorii săi de la University of Minnesota, Carlson School of Management, și-au propus să verifice relația dintre mediul ambiental și creativitate. În acest scop, au proiectat un experiment psihosociologic. Au avansat următoarea ipoteză: dezordinea din ambientul activității intelectuale favorizează  gândirea neconvențională, sporește creativitatea și aprecierea noutății.

Creativitatea este aptitudinea de a realize ansambluri originale și eficiente plecând de la elemente preexistente (H. Jaoui, 1990, p. 70, apud M. Roco, 2001, p.17)

Un experiment psihosociologic revelator

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Foto 2. Condițiile experimentale: ambient ordonat (stânga) și ambient dezordonat (dreapta)

Pentru a verifica ipoteza mai sus menționată, au cerut subiecților de experiment (48 de studenți) să rezolve testul de creativitate ”Alternative Uses Task” (elaborat în 1967 de psihologul american Joy Paul Guilford) în două condiții (ambient ordonat vs. ambient dezordonat). (Foto 2)

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Foto 3. Creativitate spre bucuria găinilor

Testul de măsurare a creativității ”Alternative Uses Task” constă dintr-o listă de obiecte cu care suntem familiarizați (de exemplu, o cărămidă, un ziar, o minge de ping-pong), sarcina constând în imaginarea cât mai multor posibile utilizări, altele decât cele folosite în mod curent. De exemplu, poți folosi o cărămidă pe post de sugativă (o pisezi și praful rezultat îl presari peste scrisul cu cerneală). Dar o lustră dezafectată? (Foto 3)

Scorul testului se calculează luându-se în considerare trei componente: originalitatea, fluența, flexibilitatea, elaborarea. Testul se administrează colectiv, de regulă, în sala de clasă, respectiv de seminar. De cele mai multe ori, timpul pentru rezolvarea testului nu este limitat, considerându-se că răspunsurile date în grabă sunt mai puțin creative, dar în unele cercetări se cere ca rezolvarea să se facă într-un timp standard (de exemplu, în 3 minute). Cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul creativității este mai ridicat

Rezultatele experimentului au confirmat predicția cercetătorilor, în sensul că sutudenții testați în camerele în care era dezordine au obținut scoruri mai mari decât colegii lor care au completat testul ”Alternative Uses Task” în mediul ambiental ordonat (vezi Foto 2). Concret: în condiții de dezordine scorul mediu a fost 1,80 (abaterea standard: 0,47), iar în condiții de dezordine media a fost 1,41 (abaterea standard: 0,48). Analiza statistică a datelor experimentului a arătat clar că ordinea/dezordinea din mediul ambiental înfluențează generarea ideilor noi.

 

Concluzie

Amenajarea spațiului ambiental constituie doar unul dintre factorii care pot stimula sau inhiba creativitatea (vezi A. Chelcea, S. Chelcea, 1885, p. 184). Îți poți da seama de gradul de creativitate al unei persoane după cum își „asortează” culoarea hainelor (respectând convențiile sociale, clișeele sociale), după cum așază mobila în camera de lucru (simetric sau asimetric) sau după cărțile și hârtiile răvășite pe birou.

Discutând rezultatele experimentului, Kathleen D. Vohs, Joseph P. Redden, Ryan Rahinel (2013, p. 1863) explică scorul mai ridicat obținut în condițiile ambientului dezordonat prin aceea că studenților din experiment le-au fost contrazise așteptările, fapt ce le-a sugerat că pot fi abandonate convențiile și i-a încurajat să emită idei îndrăznețe. În concluzie: puțină dezordine în mediul ambiental în care ne ducem existența nu strică. Să lăsăm copiii de toate vârstele să respire și să gândească liber. Să nu-i obligăm militărește să păstreze odine în dulap.

Bibliografie

Chelcea, Adina, Chelcea Septimiu (1985), „Deblocarea și stimularea creativității”, în A. Chelcea, S. Chelcea, Cunoașterea de sine – condiție a înțelepciunii (pp. 185-191). București: Eë ditura Albatros.

Guilford, Joy P. (1967), The nature of human intelligence. New York, NY: McGraw-Hill.

Jaoui, Hubert (1990), La créativité, mod d’emploi. Paris: Librairies Techniques.

Roco, Mihaela (2001), Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Editura Polirom.

Vohs, Kathleen D., Redden, Joseph P., Rahinel Ryan (2013), „Physical Order Produces Healthy Choices, Generosity, and Conventionality, Whereas Disorder Produces Creativity”, Psychological Science, 24, 9, pp. 1860–1867.

 

 

 



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...