Romania Sociala logo
Menu

Dumitru Otovescu, Sociologi români de azi. Generații, instituții, personalități, București, Editura Academiei Române, 2016

autor:   17 May 2016  

Septimiu Chelcea

În 2015, profesorul Dumitru Otovescu de la Universitatea din Craiova a realizat o anchetă despre producția sociologică în România de azi. Pe baza răspunsurilor primite de la cei care „slujesc și promovează în prezent sociologia în România și care au binevoit să participe” (p. 16) la această anchetă pe bază de chestionar (cu 21 de itemi), ni se oferă o imagine a stării acestei științe: „structura tematică a cercetării sociologice actuale, direcțiile de sincronizare cu sociologia europeană și mondială, proiectele individuale de cercetare sociologică în viitor” (p. 16). O spun din capul locului: întreprinderea dlui profesor Dumitru Otovescu este lăudabilă și volumul recent apărut, Sociologi români de azi. Generații, instituții, personalități, este util, îndemnând la reflecție.

În acest sens, mă întreb cât de acurată poate fi imaginea formată pe baza autoevaluării contribuțiilor fiecăruia. Să spui despre tine mai puțin decât ești nu este semn de modestie, ci de prostie. Pe de altă parte, lauda de sine nu dă deloc bine. O doamnă conferențiar universitar menționează la itemul „Recunoașterea prestigiului profesional” că, între altele, a primit Diploma de Excelență conferită de Primăria comunei Aretu din județul Argeș (p. 306). Nu este de mirare că respectiva doamnă, cadru didactic universitar din anul 2002, are o prezentare a propriei persoane extinsă pe șapte pagini (pp. 392-399). Spre comparație, profesorul Achim Mihu, care va împlini pe 12 iunie a.c. 85 de ani – La mulți, mulți ani, domnule Profesor! – și care a slujit exemplar catedra universitară din 1954, distins cu Premiul ”Dimitrie Gusti” al Academiei Române (în 1993), se autoprezintă decent pe cinci pagini (pp. 234-238). Astfel de disonanțe în redactarea lucrării se cer corectate într-o a doua ediție, revăzută și adăugită. În ediția de față nu regăsim între cei 38 de sociologi din „generația vârstnică, formată până în 1989” (p. 127) profesioniști cu notorietate, precum profesorii Ioan Drăgan, Iancu Filipescu, Petru Iluț, Lazăr Vlăsceanu ș.a. Chiar dacă, din varii motive, astfel de personalități ale sociologiei nu au răspuns la chestionar, era posibilă, prin strădania editorului, alcătuirea bio-bibliografiei lor. Este o sugestie pentru ediția a doua. Despre lista cu cele 19 personalități care aparțin – după taxonomia profesorului Dumitru Otovescu – perioadei de după 1990, nu am competența să mă pronunț, eu făcând parte, așa cum spun unii, din „generația expirată” sau, cum se menționează ici și acolo în lucrarea recenzată, din „generația seniorilor”.

Dincolo de astfel scăpări de redactare, lucrarea Sociologi români de azi. Generații, instituții, personalități are meritul de a fi punctat cu minuție etapele organizării și evoluției rețelei instituționale după relansarea sociologiei în mediul universitar după sfârșitul regimului totalitar în România (după 1989). Sunt aduse în prim-plan condițiile concrete ale înființării unor unități de stat și particulare de învățământ sociologic. Am asistat la o adevărată explozie de secții de sociologie (vezi p. 87), fapt în esență pozitiv, dar cu efecte pe termen scurt (dificultăți în formarea colectivelor de cadre didactice) și pe termen lung (deficitul de locuri de muncă pentru absolvenții de sociologie) nu totdeauna benefice.

Nu aș vrea să închei această scurtă prezentare fără să atrag atenția asupra prizei de conștiință a autorului, care afirmă: „Prăbușirea rapidă a dictaturii comunisto-ceaușiste a generat un val de entuziasm național care, în privința învățământului, s-a manifestat inițial prin îndreptarea consecințelor unor abuzuri și, apoi, prin punerea în aplicare a unor inițiative de construcție instituțională” (p. 85). Treptat, entuziasmul general a făcut loc dezamăgirii. „Românii au descoperit că noua societate, denumită de politicieni democratică, le-a adus, în loc de siguranță, demnitate și prosperitate, dimpotrivă, sărăcie în proporție de masă și privilegii și bogăție nemeritată pentru alții, șomaj, corupție, dezbinare, jaf în economie, înstrăinarea resurselor naturale și un salariu minim care ne situează, după 26 de ani de evoluție spre capitalism, la periferia lumii dezvoltate, adică pe poziția 27 în rândul celor 28 de state ale Uniunii Europene” (p. 89). Subscriu acestei concluzii.

Vreau să cred că în ediția a doua a lucrării se va face referire la momentul și contextul contopirii celor două organizații ale sociologilor (Asociația Română de Sociologie și Societatea Sociologilor din România). Dacă, după prăbușirea Zidului Berlinului, s-au unificat ele, cele două Germanii, de ce n-ar fi posibilă crearea unei singure forme de reprezentare a profesioniștilor din domeniu cunoașterii și intervenției sociale din România?



Facebook

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...

O pierdere grea pentru Sociologia Românească: Iancu Filipescu

S-a stins unul dintre marii sociologi români contemporani. O spun din toată inima. Stilul sociologului Iancu Filipescu a fost unic. Iancu a trăit sociologia. Iancu, poate cel mai mult dintre sociologi, a vorbit cu inima despre sociologie. A fost un erudit al istoriei sociologie românești. Un excelent coleg. Am lucrat ...

Ștefan Boncu și Andrei Holman (coord.). „Cum gândim în viața de zi cu zi”

În volumul coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației ( Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a cercetărilor ...

Un bilanț al ”tranziției” României: perspectiva românilor

Schimbări în relația comunitate/ guvernare Revoluția Română 1989. S-au produs schimbări de structură a societății românești. Dar și în starea de spirit a populației. Câteva reflecții asupra ce simțeau oamenii înainte, ce simțeau ei în scurtul moment al Revoluției și ce s-a întâmplat după. Înainte. În anii 70-80 s-a consolidat un larg consens negativ: populația în ...

Influenţa mass-media: „Ce?” sau „Cum?”

În lumea cercetătorilor influenţei mass-media asupra opiniei publice este bine cunoscută teza profesorului Bernard C. Cohen, şeful Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Wisconsin–Madison, despre presă: „Este posibil să nu aibă succes, în cea mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor cum să gândească, dar are ...

Iancu Filipescu, Mărturii și mărturisiri, 2019 (Plachetă omagială, 41 p.)

Am strâns laolaltă interviurile cu profesorul Iancu Filipescu, publicate în revista „România Socială” în intervalul 4 aprilie - 18 mai a.c. (ziua de naștere a autorului), la care am adăugat amintirile sale despre activitatea Laboratorului de Sociologie al Universității din București, unde Iancu Filipescu, absolvent al primei promoții de sociologi (1966-1970), și-a desfășurat activitatea ca ...

In memoriam Iancu Filipescu

Plecarea dintre noi a sociologului Iancu Filipescu lasă un gol în sociologia românească. Contribuțiile sale la cunoașterea istoriei sociologiei din România au reprezentat o prioritate a activității științifice desfășurate de-a lungul vieții. Perseverența și dăruirea prin care a adus către publicul specializat, și nu numai, activitatea sociologilor din perioada interbelică au fost ...

Cum ne încurcăm într-o ideologie imprecis formulată

Sebastian Fitzek, în eseul alăturat, pune o problemă extrem de interesantă: urgența unui proiect european centrat pe familie. Înțeleg mesajul lui Sebastian: pentru a avea viitorul pe care îl dorim trebuie să alegem un tip de familie care va genera viitorul pe care îl dorim prin copiii săi. Este nu numai interesantă filozofic, dar ...