Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia retroactivă este orientată spre trecut – precizează Aaron Ben-Zeév (2013), profesor de filozofie la University of Haifa.
Să ne amintim replica, devenită aforism, din romanul „Requiem for a Nun” de William Faulkner (1951): The past isn’t dead; it’s not even past (Trecutul nu s-a sfârşit, de fapt încă nu a devenit trecut). De multe ori, dizolvarea relației intime nu întrunește acordul ambelor persoane. Cei/cele care părăsesc partenera/partenerul o fac în căutarea unei relații mai depline, fără regrete, chiar cu bucurie. În schimb, persoana părăsită continuă să învestească emoțional în relația dizolvată și să ducă dorul persoanei pe care a iubit-o (Bringle et al., 2013, p. 2).
Se spune că prima iubire nu se uită niciodată. Tocmai acest fapt poate influența noile iubiri. Sunt persoane care resimt emoția chinuitoare că persoana iubită (ea sau el) a fost înainte a altuia/alteia. Sunt neliniștite: oare ce calități aveau cei/cele de dinainte? Satisfacția relației intime din trecut era mai intensă? Să discut cu actuala parteneră/partener despre istoria amoroasă a fiecăruia?
Discuția despre relațiile intime din trecut, un tabu. Cercetările au arătat că persoanele aflate într-o relație romantică evită să discute despre experiențele amoroase (iubiri și raporturi sexuale) din trecut. Studiile efectuate pe tema subiectelor tabu menționează că relațiile din trecut și/sau experiențele sexuale din trecut sunt frecvent evitate în discuțiile dintre actualii parteneri (Anderson et al., 2010, p. 367).
Mike Anderson, profesor de arte liberale la University of Kansas (SUA) și colaboratorii săi au realizat o anchetă pe bază de chestionar pentru a afla subiectele tabu în discuțiile dintre parteneri heterosexuali din cuplurile de îndrăgostiți actuale. Au răspuns la întrebările din chestionar 102 studenți (49 de studenți și 53 de studente) dintr-o universitate din SUA, care au primit credit de cercetare pentru participarea la studiu. Intervalul de vârstă a participanților era 18 – 26 de ani (media vârstei: 20,1 ani). Studenții au fost informați că se va discuta despre experiențele lor sexuale din trecut. Au acceptat să relateze despre acest subiect sensibil, fiind asigurați de anonimatul și confidențialitatea răspunsurilor.
Participanții au raportat că au avut în trecut o medie de 3,73 parteneri în relațiile intime. Actuala relație intimă era, ca medie, 12,39 de luni. La itemul „Vă rugăm să utilizați spațiul de mai jos pentru a descrie (cât mai complet posibil) orice subiect pe care dumneavoastră, partenerul dumneavoastră sau amândoi le considerați interzise” au fost menționate 185 de subiecte tabu. Din întregul eșantion, 27 (14,6%) s-au referit la experiențele sexuale anterioare ca subiect tabu.
Destăinuirea partenerului/partenerei despre experiențele sexuale anterioare are un cost. A. E. Lucchetti admite că, „fiind deschis și sincer cu privire la istoria sexuală, aceasta poate dăuna unei relații în curs de dezvoltare” (Lucchetti, 1999, p. 300, apud Anderson et al., 2010, p. 365). Chiar dacă actuala relație are o durată de câțiva ani, chiar dacă este vorba de cupluri maritale cu copii, gelozia retroactivă poate evolua patologic, fiind cauza divorțului sau a apariției tulburării psihice.
Gelozia retroactivă obsesivă sau „gelozia TOC” (Tulburare Organică Compulsivă) se caracterizează prin aceea că persoana geloasă se gândește mereu și mereu la trecutul relațiilor sexuale ale partenerei/partenerului, se îndoiește de sinceritatea acesteia/acestuia, spionându-i smartphonul și postările pe rețelele sociale, suspectând convorbirile cu colegii și colegele, caută pe platformele sociale informații despre vechiul partener, își imaginează fel de fel de detalii despre cum s-ar fi desfășurat iubirile din trecut.
Trăsăturile de personalitate și gelozia retroactivă. Reacția celui/celei care află istoria expereinței sexuale, adevărată sau cosmetizată, diferită în funcție de trăsăturile de personalitate, de gradul de implicare în relație și de modul în care este perceput(ă) partenerul/partenera este altfel trăită. Când acesta/aceasta are stimă de sine scăzută, este posibil să caute cât mai multe informații despre cel/cei care i-au sedus cândva iubita/iubitul pentru a se ridica la nivelul lor. Poate să înceapă să stimuleze discuția despre relațiile intime din trecut. „Auto-deschiderea sexuală” (sexual self-disclosure), trăsătură de personalitate reprezentând „gradul în care un membru al unei diade romantice își dezvăluie gândurile, sentimentele și comportamentul sexual partenerului său”, variază de la o persoană la alta (Tanga et al., 2013, p. 228).
Cercetările comparative interculturale au arăt că, în general, femeile au tendința de a evita discuțiile despre relațiile intime din trecut, dat fiind dublul standard al rolurilor sexuale: chiar în societățile dezvoltate economic este mai acceptabil pentru bărbați decât despre femei să vorbească și să se angajeze în activități sexuale, cu atât mai mult în societățile tradiționale sau în curs de dezvoltare (Huong, 2010, p. 27). De asemenea, numeroase cercetări interculturale au sugerat că gelozia retroactivă este mai frecventă în culturile individualiste (SUA, Canada, Europa de Vest) decât în culturile colectiviste (China, India, Japonia, Asia, America de Sud).
*
În România, la fel ca în multe alte țări, se accentuează tendința de amânare a încheierii căsătoriei atât la bărbați, cât și la femei. Datele comunicate de Institutul Național de Statistică arată că în 2021 vârsta medie la prima căsătorie era de 33,8 ani la bărbați și de 30,7 ani la femei. Noul Cod Civil prevede vârsta minimă de 18 ani la încheierea căsătoriei (prin excepție judecătorească, la 16 ani), atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Nu dispunem de date statistice demne de crezare privind vârsta medie a partenerilor la debutul relațiilor intime, numărul mediu de parteneri anterior căsătoriei și nici despre incidența geloziei retroactive. Este de presupus că în intervalul 16 – 33 de ani populația de vârstă tânără din România să fi avut cel puțin o relație intimă de durată și mai multe relații pasagere. Virginitatea a încetat de mult să mai fi asociată cu calitatea și trăinicia cuplurilor maritale. În această situație, gelozia retroactivă ar trebui să nu fie privită de publicul larg din țara noastră ca o temă de cercetare excentrică.
Bibliografie
Anderson, Mike, Kunkel, Adrianne, Dennis, Michael R. (2010). „`Let’s (not) talk about that`. Bridging the past sexual experiences taboo to build healthy romantic relationships”, Journal of Sex Research, 48, 4, pp. 361-391.
Ben-Zeév, Aaron (2013). „Can Jealousy Be Retroactive?”, Psychology Today (https://www.psychologytoday.com/intl/blog/in-the-name-love/201312/can-jealousy-be-retroactive)
Bringle, Robert G., Winnick, Terri A., Rydell, Robert J. (2013). „The prevalence and nature of unrequited love”, SAGE Open, 3, 2, pp. 1-15.
Frampton, Jessica R., Fox, Jesse (2018). „Social media’s role in romantic partners’ retroactive jealousy. Social comparison, uncertainty, and information seeking”, Social Media + Society, 4, 3, pp. 1-12.
Huong, Thu B. (2010). „‘Let’s talk about sex, baby’. Sexual communication in marriage in contemporary Vietnam. Culture”, Health & Sexuality: An International Journal for Research, Intervention and Care, 12, 1, pp. 19-29.
Lucchetti, A. E. (1999). „Deception in disclosing one’s sexual history. Safe-sex avoidance or ignorance?”, Communication Quarterly, 47, 3, pp. 300-314.
Tanga, Nu, Bensmana, Lisamarie, Hatfield, Elaine (2013). „Culture and sexual self-disclosure in intimate relationships”, Interpersona, 7, 2, pp. 227-245.
