Romania Sociala logo
Menu

Henri H. Stahl – metodologul Școlii sociologice de la București

autor:   4 November 2021  

„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10)

S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va deveni „unul dintre fruntașii sociologiei românești, cunoscut ca atare și în străinătate” – cum îl caracteriza profesorul Dimitrie Gusti în 1943 pe Henri H. Stahl, la acea dată candidat pentru ocuparea „Conferinței de sociologie rurală de pe lângă Facultatea de Filosofie din București” (Gusti, 1943/2002, p. 479). Personal, fără a trece sub tăcere contribuțiile profesorului Dimitrie Gusti (1940) și ale lui Traian Herseni (1929, 1931) sau Anton Golopenția (1942), opinez că Henri H. Stahl merită pe deplin să fie considerat metodologul monografiei sociologice – emblema Școlii sociologice de la București.

În interviul pe care în 1981, la împlinirea vârstei de 80 de ani, mi l-a acordat, Henri H. Stahl se destăinuia: „Am început să  lucrez în domeniul acesta profesional la 25 de ani și am terminat la 40 de ani. La vârsta mea de 40 de ani a început războiul, catastrofa. Gata, s-a terminat cu cariera mea de sociolog. Tot ce am putut să lucrez a fost atunci, în această scurtă perioadă, între 26 și 40 de ani. Ce am făcut după aceea au fost puneri la punct, mici retușări, redactări la ceea ce am găsit, strângeri de materiale” (Stahl, 1981).

Scopul acestui eseu este acela de a urmări drumul de la „metodologul monografiei sociologice” la „metodologul cercetării sociologice de teren”, pe care Henri H. Stahl l-a parcurs de-a lungul prodigioasei sale activității științifice. Să consemnăm, așadar, ce a „lucrat” Henri H. Stahl până la 40 de ani ca metodolog în cadrul Școlii sociologice și ce „retușări” a făcut după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, în noul context social-politic.

Schema de lucru a monografiei sociologice

În perioada antebelică, în timpul monarhiei constituționale, Henri H. Stahl „a venit an de an, cu excepția anului 1940, în contact direct cu viața satelor. D-sa a participat în acest fel la 18 campanii monografice în toate regiunile Țării Românești” (Gusti, 1943/2002, p. 470). Până în 1931, a fost participant în campaniile din comuna Rușeț (1926), satul Nerej (1927), satul Fundu Moldovei (1928), satul Drăguș (1929), satul Cornova (1931). După această dată, a coordonat echipele de monografiști în cartierul Tei din București (1931) și în satele Drăguș (a doua și a treia campanie, 1932-1933), Șanț (prima campanie, 1935, și a doua campanie, 1937), satul Nerej (a doua campanie, 1938), Satul Dioști, 1939). Experiența de monografist a prezentat-o în volumul Tehnica monografiei sociologice (1934) și în lucrarea colectivă Îndrumări pentru monografiile sociologice, apărută sub direcția științifică a lui Dimitrie Gusti și conducerea tehnică a lui Traian Herseni (1940).

Tehnica monografiei sociologice (Stahl, 1934) este, în opinia mea, lucrarea care fundamentează metodologic monografia sociologică, în timp ce  Îndrumări pentru monografiile sociologice (1940), fiind publicată într-un tiraj redus, ca un bilanț al activității Școlii, și, din păcate, în pragul destrămării ei, nu a avut ecoul pe care îl merita. Împreună cu profesorul Iancu Filipescu am îngrijit reeditarea acestor lucrări în 2001 și, respectiv, în 2002. În continuare, voi face trimiteri la aceste ediții. Tehnica monografiei sociologice „a fost citată și consultată de directorul de cercetare al cunoscutului Institut de sociologie Solvay din Bruxelles G. Jaquemynes în prefața lucrării La vie sociale dans la Borinage houilier (Bruxelles, 1939); de asemenea, citată de Philip Mosely în The Sociological School of Dimitrie Gusti („The Sociological Review London”, 1936, vol.  XXVIII, nr. 2 și 4 din Dec. 1937, p. 458 și 462, cu titlul: A new roumain journal of rural sociology” (Gusti, 1943/2002, p. 474).

Până la vârsta de 40 de ani – ca să respectăm reperele pe care și le-a fixat în interviul pe care mi l-a acordat în 1981 –, Henri H. Stahl a „lucrat” monografii de sate (cu excepția monografiei cartierului Tei din București) în concepția gustiană și i-a învățat pe seminariști că „singura cale de constituire a științei sale [a sociologului – n.n.] este aceea a monografiei sociologice” (Stahl, 1934/2002, p. 5). Henri H. Stahl a fost creatorul și conducătorul Seminarului de monografie sociologică. Ne amintim că Dimitrie Gusti a lansat formula „Sociologia va fi monografică ori nu va fi”.

În alcătuirea unei monografii sociologice trebuie făcută o „clară despărțire între tratarea manifestărilor și tratarea cadrelor” – atrage atenția Henri H. Stahl (idem, p. 6). De ce? Pentru că cele patru cadre (cosmologic, biologic, istoric și psihologic) ne ajută să aflăm „geneza formelor sociale de viață, deducerea regulilor cauzale care determină felul de a fi al unei societăți. […] Tratarea problemei cadrelor va trebui să fie făcută în strânsă legătură cu problema paralelismului tuturor faptelor sociale” (idem, p. 7). Altfel spus, cele patru cadre influențează manifestările: „1. spirituale (o lume de valori etice, artistice, religioase, științifice etc.); 2. economice (o sumă de activități și forme de activități în vederea agonisirii celor necesare traiului material; 3. juridice (forme de echilibrare a  intereselor diverse aflate în conflict) și 4. politice (frământare conștientă a oamenilor în scopul organizării instituționale a grupului social dat). Patru cadre și patru manifestări – acestea sunt „principiile sistemului nostru sociologic” și „schema de lucru” (Stahl, 1934/2002, p. 6) a monografiilor sociologice. Am putea reprezenta această schemă de lucru a monografiilor sociologice printr-o matrice (tabel cu dublă intrare). (Fig. 1)

Fig. 1. Matricea monografiilor sociologice

Schema de lucru a cercetării sociologice

După Al Doilea Război Mondial, în condițiile democrației populare, Henri H. Stahl a retușat această schemă, propunând o altă matrice, în care pe orizonală și pe verticală se află inventariate categoriile „existenței” și ale „conștiinței”. Conform acestei „scheme de lucru” intră pentru „existența socială”: 1. Natura (fizică și umanizată); 2. Populația (stări și procese demografice; structuri socio-profesoonale; situații bio-psihice); 3. Economicul (procese și relații de producție) și pentru „suprastructura socială”: A. Juridicul (inclusiv normele cutumiare și etice); B. Politicul (competiții și lupte pentru conducerea societății); C. Cultural (arta, știința, filozofia, religia). (Fig.2)

Fig. 2. Matricea cercetării sociologice (Stahl, 1974, p. 62)

O concluzie preliminară

Detașându-se de principiile sistemului sociologic gustian și retușând „schema de lucru” a monografiilor sociologice, Henri H. Stahl a arătat că „În vechea școală a profesorului Gusti ne foloseam de o astfel de ’formulă mnemotehnică’ (cea a celor patru ’cadre’ și a celor patru ’manifestări’) care, deși corespundea unei teorii contestabile, avea totuși meritul de a fi practică și de mânuire foarte comodă” (Stahl, 1974, p. 60). Totodată, sublinia că principiului teoretico-metodologic al monografiilor sociologice din „vechea școală” are valoare de „unealtă de lucru” și „modelul gustian al monografiilor sociologice” poate fi folosit independent de teoria gustiană. A făcut acest demers de repunere în lumină a Școlii monografiilor sociale în condițiile în care se cerea însușirea metodei leniniste de investigare a realității sociale, întrucât aceasta „constituie un exemplu al obiectivității științifice și al profunzimii pătrunderii în esența însăși a proceselor sociale. […] Numai pe această cale putem trece de la studiul fenomenelor existenței sociale, mereu schimbătoare, spre descoperirea relațiilor esențiale caracteristice, dinamice și ele, dar constante” (Constantinescu, 1970, p. 44).

În perspectiva timpului trecut, apare ca un gest de curaj intervenția lui Henri H. Stahl pentru reconsiderarea metodologiei Școlii sociologice de la București: „Revalorificarea mnarxistă a ‘schemei lui Gusti’ este mai indicată decât o înlăturare făcută fără discernământ” (Stahl, 1969, p. 24). Putea Henri H. Stahl să facă mai mult pentru reabilitarea Școlii sociologice de la București?! S-ar cuveni să se pronunțe în legătură cu aceasta sociologii din perioada comunistă care au făcut în această direcție mai mult decât Henri H. Stahl.

_____________________________

Bibliografie

Constantinescu, Miron (1970). „Metoda de investigare socială a lui I. V. Lenin”, în M. Constantinescu, O. Berlogea (coord.). Metode și tehnici ale sociologiei. București, Editura Didactică și Pedagogică.

Golopenția, Anton, Georgescu, D. C. (1942). 60 de sate românești, cercetate de echipele studenţeşti în vara 1939. Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al României.

Gusti, D., Herseni, T. (eds.) [1940] (2002). Îndrumări pentru monografiile sociologice. București, Editura SNSPA.

Gusti, D. [1943] (2002). „Raport asupra activității științifice, didactice și organizatoare a d-lui H. H. Stahl”, Sociologie Românească, 3, 5, pp. 469-479.

Stahl, H. H. (1942). „Un seminar de Monografie Sociologică” , Sociologie Românească, 4., nr. 7-12, pp. 608-611.

Stahl, H. H. (1969). „Unealta de lucru a modelului sociologic creat de Dimitrie Gusti”, în Metode și tehnici sociologice (Colecția „Sociologia militans”, vol. II). București, Editura Științifică.

Stahl, H. H. (1974). Teoria și practica investigațiilor sociale (vol.1). București, Editura Științifică.

Stahl, H. H. (1981). „Despre sociologia românească”. Interviu realizat de Septimiu Chelcea, Contemporanul, nr. 45 (6 noiembie). În formă integrală, însoțit de comentariile profesorului Iancu Filipecu, acest interviu a fost republicat în Sociologie Românească, 2002, nr. 5, pp. 533-543.



Facebook

Așteptările populației – factor explicativ al ratei de vaccinare anti-COVID-19

Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, ...

O dilemă morală fundamentală: vinovăția sau cârnații

Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci. M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe ...

Romanul, un laborator sociologic! Surse de imaginație sociologică

În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă ...

România ruptă între două paradigme[1]. Cum se explică subdezvoltarea României ?

1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă. În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate. Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe ...

Sociologii români pentru Proiectul de Țară Post-criză

S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.  S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania,  Spania, UK, USA, Belarus. Ce putem spune ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (X)

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, ...

Multiculturalism : cal troian în cetate

Multiculturalismul ? Problema națională, ecologia și migrația sunt cele trei mari probleme care agită astăzi planeta; ele   suscită o serie de întrebări pentru sociologi. Într-un text precedent evocam modelul republican de integrare a imigranților în cazul Franței. Aici am vrea să vorbim de multiculturalismul în Canada. Am trăit în Canada și sunt ...