Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm,
suntem la cheremul celor care controlează platformele respective.
Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)
Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume
decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018
(vol. 1, p. 2), la sfârșitul anului 2018 numărul utilizatorilor de Internet era
3,9 miliarde (51,2% din totalul populației de pe Glob). În țările dezvoltate
economic, 83,2% din gospodării erau dotate cu computer, comparativ cu 36,3% în
țările în curs de dezvoltare. În 2017 se estima că,
în medie, la nivel global, utilizatorii petreceau zilnic: 40 de minute pe
YouTube, 35 de minute pe Facebook, 25 de minute pe Snapchat, 15 minute pe
Instagram și un minut pe Twitter (http://www.social mediatoday.com/marketing/how-much-time-do-people-spend-social-media-infographic).
Aproximativ două miliarde de persoane utilizează smartphon-ul, fapt care le permite
accesul mobil la Internet. Numărul celor care folosesc smatphon-ul crește continuu (în intervalul 2013-2015, numărul lor
s-a dublat). S-a calculat că 63% dintre americani își verifică smartphon-ul din oră în oră și circa 10%
îl verifică din cinci în cinci minute. În Occident, tinerii sunt pe on-line mai mult de patru ore pe zi,
dublu față de timpul petrecut pentru vizionarea programelor TV (Henn, Vow,
2016, p. 1). „În fiecare zi, trimitem în jur de 269 de miliarde de e-mailuri
(în medie, circa 36 de persoană), încărcăm 350 de milioane de fotografii pe
Facebook și punem 500 de milioane de postări pe Twitter (Susskind, 2018/2019,
p. 80). Datele extrase din excelenta carte Politica
viitorului. Tehnologia digitală și societatea ne conving că „progresele
neîncetate realizate în știință și tehnologie urmează să schimbe radical felul
în care conviețuim, având consecințe profunde și, totodată, înspăimântătoare
asupra politicii” (Susskind, 2018/2019, p. 13).
Dacă în secolul trecut răspândirea pe scară mondială a sondajelor
de opinie a dat voce mulțimii tăcute, în zilele noastre „noile media”
(platformele on-line precum Facebook,
Twitter ș.a.) au amplificat exponențial
această voce. Din nefericire, noile media, prin „filtrarea” informațiilor, ne
pot influența opiniile, atitudinile și comportamentul fără să sezisăm că asupra
noastră se exercită o forță, mai direct spus, ne pot manipula prin controlul
percepției.
Numeroși cercetători ai efectului social al tehnologiei digitale
au atras atenția asupra consecințelor nefaste ale exploziei accesării
Internetului. Ele au fost sintetizate astfel: „Apar probleme noi,
precum protecția datelor personale, drepturile de autor, probleme legate de
veridicitatea surselor sau alterarea informației, accesul la anumite tipuri de
informație a unor categorii vulnerabile: copii, adolescenți, persoane cu
tulburări mentale/de comportament” (Casapu, 2018, p. 409). La aceste noi
probleme aș adăuga și influențarea opiniei publice într-un sens nedemocratic.
Efectele dezactivării
contului Facebook
Hunt Allcott, profesor de economie la Universitatea New
York, și colaboratorii săi de la Universitatea Stanford au studiat efectele
dezactivării contului Facebook în perioada alegerilor din 2018 din SUA. Au
cerut unui număr de 2743 de utilizatori să suspende accesul la Facebook timp de
patru săptămâni. Subiecții de experiment au fost plătiți cu câte 100$ fiecare.
Aproximativ 2% dintre persoanele care au acceptat inițial să participle la
experiment nu au reușit să renunțe la Facebook pe durata stabilită, fiind
eliminați din lotul experimental. Cu ajutorul unui sondaj și a unor testări
directe, s-a constatat că dezactivarea Facebook: 1) a dus la diminuarea
activității online pe alte rețele
sociale, crescând timpul de vizionare TV și socializarea cu familia și cu
prietrenii; 2) a redus volumul informațiilor și polarizarea politică; 3) a
micșorat timpul alocat utilizării Facebook post-experiment (https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/facebook.pdf).
Blogerii influențează opiniile celor care îi urmăresc așa cum
altădată ziariștii își exercitau influența aspura cititorilor fideli (Watts, Dodds, 2007, p. 447). „Un simplu
bloger poate avea, pe internet, un impact mai mare decât al unei edituri
importante sau chiar al unui post de televiziune” (Bidder, 2016/2019, p. 25).
Noile mijloace de comunicare generează „Efectul Facebook”,
analizat de David Kirkpatrick: mesajele pe Facebook
circulă cu rapiditate „de la un om din dormitorul său, la milioane de oameni în
stradă“, pentru că „Softul Facebook-ului face informațiile virale. Ideile de pe
Facebook au abilitatea de a grăbi grupurile și de a face mulți oameni
conștienți de ceva aproape simultan, de răspândire de la o persoană la alta și
de la unul la mulți cu o unică problemă – ca un virus” (Kirkpatrick, 2010, p.
7, apud Grigoriu, 2016, p. 31).
Trei ipoteze
Profesoara de științe politice de la Universitatea de Stat
din Iowa (SUA) Amy Erica Smith a propus spre dezbatere o problemă de mare
actualitate: „A provocat social media autoritarismul de dreapta în democrațiile
liberale?” (Smith, 28 august 2019), lansând un set de trei ipoteze: 1) În
comparație cu modul de comunicare tradițional, social media încurajează
formarea de noi comunități și identități unite prin nemulțumirile comune.
Discuțiile din interiorul acestor grupuri fac să sporească nemulțumirea lor. 2)
Comparativ cu sursele de informare tradiționale, social media face mai dificil
pentru oameni să discrimineze între informațiile adevărate și informațiile
false. Susan Woicicki, una dintre cele mai influente persoane pe Internet, a
comparat YouTube cu o bibliotecă. Dar această comparație – susține Amy Erica
Smith – nu rezistă unei analize atente. Și iată de ce. O bibliotecă conține un
repertoriu informațional neutru. Personalul specializat dintr-o bibliotecă
recomandă, de exemplu, ce cărți sunt adecvate copiilor, social media nu face
acest lucru. Biblotecarii nu propagă știri false despre pericolul vaccinării
copiilor și nici nu promovează teoria conspirației. În plus, este mult mai
comod să citești pe smartphone decât să te deplasezi chiar și la cea mai apropiată
bibliotecă. 3) Social media încurajează analiza simplistă a fenomenelor sociale
și reduce gândirea critică a utilizatorilor. Amy Erica Smith recunoaște că
astfel de critici au fost aduse, la vremea lor, televiziunii și mai înainte
tabloidelor. Cercetările recente au arătat că ascensiunea televiziunii de
divertisment a încurajat gândirea critică mai scăzută, ceea ce a condus la
creșterea populismului.
Consider că ipotezele formulate de Amy Erica Smith merită să
fie verificate nu numai în contextul societăților cu democrație consolidată, ci
și țara noastră, cu „democrație solidă”, cum a apreciat Președintele Klaus
Werner Iohannis în Declarația de presă din 28 august 2019. Participarea în
rețelele de socializare a sporit nemulțumirea față de guvernul PSD și a condus
la demisia prim-ministului Victor Ponta (4 noiembrie 2015), pe fondul
radicalizării protestelor în urma tragediei de la Clubul Colectiv, unde în
incendiul (30 octombrie 2015) și-au pierdut viața 64 de tineri și 183 au
suferit răni grave. Rețelele de socializare (în principal) au mobilizat peste
600.000 de personae care au protestat duminică 5 ianuarie 2017 împotriva
Ordonanței de Urgență a Guvernului (PSD + ALDE) nr. 13 privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin
dezincriminarea abuzului în
serviciu. Tot pe rețelele sociale s-au mobilizat
în Piața Victoriei din București protestatarii din țară și diaspora la 10
august 2018 și la 10 august 2019 cerând demisia Guvernului PSD + ALDE, condus
de Viorica Vasilica Dăncilă.
Influența participării în rețelele de socializare în România Nu știu să se fi realizat cercetări științifice concrete aprofundate privind rolul rețelelor sociale în viața politică din România. Se știe însă că la nivelul anului 2018 – conform datelor din „Ancheta privind accesul la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS) pe un eșantion multistratificat de 10.188 locuinţe –, arată că: 1) 72,4% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă; 2) numărul persoanelor în vârstă de 16-74 de ani care au accesat vreodată Internetul a fost de 11.722.765; 3) „majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenţi, că 89,7% dintre persoanele de 16-74 ani utilizând internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 75,5% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 21,1% cu frecvenţă săptămânală” (INS, 2018, p. 18). În contextual discuției noastre, important de reținut este faptul că participarea la rețelele de socializare a fost scopul cel mai frecvent (86,0%) pentru care a fost accesat internetul în ultimele trei luni înaintea desfășurării anchetei (perioada de referinţă: 31 martie 2018). Ar mai fi de precizat și faptul că mai mult de 9 din 10 elevi care au accesat Internetul în perioada amintită au făcut acest lucru pentru a participa în rețelele de socializare. (Fig. 1 )

Fig. 1. Proporția persoanelor în vârstă de 16-74 de ani care au folosit internetul în ultimile 3 luni, după unele scopuri de accesare, pe sexe, în anul 2018 (după INS, 2018, p. 22)
Dacă coroborăm aceste date cu
datele sondajul realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie
(IRES) în ziua votului pentru alegerile europarlamentare și pentru referendum
(26 mai 2019), putem să conchidem (cu prudența necesară) că social media a
contribuit la orientarea spre dreapta a comportamentului de vot. Sondajul IRES
a fost făcut pe un eșantion de 6.210 persoane de 18 ani și peste, rezidenți pe
teritoriul României, potrivit căruia „Dintre cei care au votat atât la
europarlamentare, cât și la referendum, 76% sunt utilizatori de internet și 66%
sunt utilizatori Facebook. În comparație, din rândul celor care au votat doar
la europarlamentare, 49% utilizează internetul și 36% folosesc Facebook. Dintre
cei care au votat la ambele scrutine, 15% declară că au fost îndemnați direct
să participe la vot la referendum, față de 4% din rândul celor care au votat
doar la europarlamentare” (http://www.ires.com.ro/articol/370/participare–i-mobilizare-la-scrutinele–din-26-mai-2019.-profiling-politic). Sondajul IRES,
realizat telefonic prin metoda Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI),
reprezentativ la nivel național, are eroarea maximă tolerată de ± 2,4 %.
Acest sondaj a pus în evidență, dincolo de profilul socio-economic al persoanelor care au votat, rolul rețelelor sociale în activarea politică a unor largi segmente ale populației, precum și rolul participării în rețelele de socializare pentru inducerea opiniilor și a comportamentului de vot spre dreapta, știut fiind că la alegerile europarlamentare PSD – partid declarat cu ideologie de stânga – a suferit o înfrângere de proporții.
__________________________________________________
Bibliografie
Allcott, Hunt et al. (2018). „The welfare effects of social media”, (https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/facebook.pdf)
Bidder, Benjamin [2016]
(2019). Generația Putin. Să înțelegem
noua Rusie. București, Editura Humanitas.
Casapu, Alin (2018).
„Internetul și calitatea vieții”, în I. Mărginean, I. Precupețu (eds.). Enciclopedia calității vieții (pp.
409-424). București, Editura Academiei Române.
Grigoriu, Anița (2016). „Comunicarea
în mediul online și impactul său social în incidentul de la Colectiv”, Sfera Politicii, 187, 1, pp. 30-35.
Henn, Philipp, Vowe, Gerhard (2016).
„Introduction: Political communication research in the online world”, în G.
Vowe, P. Henn (eds.). The Evolution
Political Communication in the Online World. Theoretical Approaches and
Research Designs (pp. 1-9). New York, Routledge.
Institutul
Național de Statistică (2018). Accesul
populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, în anul 2018. București, INS.
Kirkpatrick, David (2010). The Facebook Effect. New York, Simon
& Schuster.
Smith, Amy Erica (2019). „Did social media cause the rise of right-wing
authoritarianism in liberal democracies?”, Mischiefs of Faction (28 august 2019).
Susskind, Jamie [2018] (2019). Politica viitorului. Tehnologia digitală și
societatea. București, Editura Corint.
Watts, Duncan J.,
Dodds, Peter S. (2007). „Influentials, networks, and public opinion”, Journal of Consumer Research, 14, 12,
pp. 441-458.
