Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective.

Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)

Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, p. 2), la sfârșitul anului 2018 numărul utilizatorilor de Internet era 3,9 miliarde (51,2% din totalul populației de pe Glob). În țările dezvoltate economic, 83,2% din gospodării erau dotate cu computer, comparativ cu 36,3% în țările în curs de dezvoltare. În 2017 se estima că, în medie, la nivel global, utilizatorii petreceau zilnic: 40 de minute pe YouTube, 35 de minute pe Facebook, 25 de minute pe Snapchat, 15 minute pe Instagram și un minut pe Twitter (http://www.social mediatoday.com/marketing/how-much-time-do-people-spend-social-media-infographic).

Aproximativ două miliarde de persoane utilizează smartphon-ul, fapt care le permite accesul mobil la Internet. Numărul celor care folosesc smatphon-ul crește continuu (în intervalul 2013-2015, numărul lor s-a dublat). S-a calculat că 63% dintre americani își verifică smartphon-ul din oră în oră și circa 10% îl verifică din cinci în cinci minute. În Occident, tinerii sunt pe on-line mai mult de patru ore pe zi, dublu față de timpul petrecut pentru vizionarea programelor TV (Henn, Vow, 2016, p. 1). „În fiecare zi, trimitem în jur de 269 de miliarde de e-mailuri (în medie, circa 36 de persoană), încărcăm 350 de milioane de fotografii pe Facebook și punem 500 de milioane de postări pe Twitter (Susskind, 2018/2019, p. 80). Datele extrase din excelenta carte Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea ne conving că „progresele neîncetate realizate în știință și tehnologie urmează să schimbe radical felul în care conviețuim, având consecințe profunde și, totodată, înspăimântătoare asupra politicii” (Susskind, 2018/2019, p. 13).

Dacă în secolul trecut răspândirea pe scară mondială a sondajelor de opinie a dat voce mulțimii tăcute, în zilele noastre „noile media” (platformele on-line precum Facebook, Twitter  ș.a.) au amplificat exponențial această voce. Din nefericire, noile media, prin „filtrarea” informațiilor, ne pot influența opiniile, atitudinile și comportamentul fără să sezisăm că asupra noastră se exercită o forță, mai direct spus, ne pot manipula prin controlul percepției. 

Numeroși cercetători ai efectului social al tehnologiei digitale au atras atenția asupra consecințelor nefaste ale exploziei accesării Internetului. Ele au fost sintetizate astfel: „Apar probleme noi, precum protecția datelor personale, drepturile de autor, probleme legate de veridicitatea surselor sau alterarea informației, accesul la anumite tipuri de informație a unor categorii vulnerabile: copii, adolescenți, persoane cu tulburări mentale/de comportament” (Casapu, 2018, p. 409). La aceste noi probleme aș adăuga și influențarea opiniei publice într-un sens nedemocratic.

Efectele dezactivării contului Facebook

Hunt Allcott, profesor de economie la Universitatea New York, și colaboratorii săi de la Universitatea Stanford au studiat efectele dezactivării contului Facebook în perioada alegerilor din 2018 din SUA. Au cerut unui număr de 2743 de utilizatori să suspende accesul la Facebook timp de patru săptămâni. Subiecții de experiment au fost plătiți cu câte 100$ fiecare. Aproximativ 2% dintre persoanele care au acceptat inițial să participle la experiment nu au reușit să renunțe la Facebook pe durata stabilită, fiind eliminați din lotul experimental. Cu ajutorul unui sondaj și a unor testări directe, s-a constatat că dezactivarea Facebook: 1) a dus la diminuarea activității online pe alte rețele sociale, crescând timpul de vizionare TV și socializarea cu familia și cu prietrenii; 2) a redus volumul informațiilor și polarizarea politică; 3) a micșorat timpul alocat utilizării Facebook post-experiment                    (https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/facebook.pdf).

Blogerii influențează opiniile celor care îi urmăresc așa cum altădată ziariștii își exercitau influența aspura cititorilor fideli (Watts, Dodds, 2007, p. 447). „Un simplu bloger poate avea, pe internet, un impact mai mare decât al unei edituri importante sau chiar al unui post de televiziune” (Bidder, 2016/2019, p. 25).

Noile mijloace de comunicare generează „Efectul Facebook”, analizat de David Kirkpatrick: mesajele pe Facebook circulă cu rapiditate „de la un om din dormitorul său, la milioane de oameni în stradă“, pentru că „Softul Facebook-ului face informațiile virale. Ideile de pe Facebook au abilitatea de a grăbi grupurile și de a face mulți oameni conștienți de ceva aproape simultan, de răspândire de la o persoană la alta și de la unul la mulți cu o unică problemă – ca un virus” (Kirkpatrick, 2010, p. 7, apud Grigoriu, 2016, p. 31).

Trei ipoteze

Profesoara de științe politice de la Universitatea de Stat din Iowa (SUA) Amy Erica Smith a propus spre dezbatere o problemă de mare actualitate: „A provocat social media autoritarismul de dreapta în democrațiile liberale?” (Smith, 28 august 2019), lansând un set de trei ipoteze: 1) În comparație cu modul de comunicare tradițional, social media încurajează formarea de noi comunități și identități unite prin nemulțumirile comune. Discuțiile din interiorul acestor grupuri fac să sporească nemulțumirea lor. 2) Comparativ cu sursele de informare tradiționale, social media face mai dificil pentru oameni să discrimineze între informațiile adevărate și informațiile false. Susan Woicicki, una dintre cele mai influente persoane pe Internet, a comparat YouTube cu o bibliotecă. Dar această comparație – susține Amy Erica Smith – nu rezistă unei analize atente. Și iată de ce. O bibliotecă conține un repertoriu informațional neutru. Personalul specializat dintr-o bibliotecă recomandă, de exemplu, ce cărți sunt adecvate copiilor, social media nu face acest lucru. Biblotecarii nu propagă știri false despre pericolul vaccinării copiilor și nici nu promovează teoria conspirației. În plus, este mult mai comod să citești pe smartphone decât să te deplasezi chiar și la cea mai apropiată bibliotecă. 3) Social media încurajează analiza simplistă a fenomenelor sociale și reduce gândirea critică a utilizatorilor. Amy Erica Smith recunoaște că astfel de critici au fost aduse, la vremea lor, televiziunii și mai înainte tabloidelor. Cercetările recente au arătat că ascensiunea televiziunii de divertisment a încurajat gândirea critică mai scăzută, ceea ce a condus la creșterea populismului.

Consider că ipotezele formulate de Amy Erica Smith merită să fie verificate nu numai în contextul societăților cu democrație consolidată, ci și țara noastră, cu „democrație solidă”, cum a apreciat Președintele Klaus Werner Iohannis în Declarația de presă din 28 august 2019. Participarea în rețelele de socializare a sporit nemulțumirea față de guvernul PSD și a condus la demisia prim-ministului Victor Ponta (4 noiembrie 2015), pe fondul radicalizării protestelor în urma tragediei de la Clubul Colectiv, unde în incendiul (30 octombrie 2015) și-au pierdut viața 64 de tineri și 183 au suferit răni grave. Rețelele de socializare (în principal) au mobilizat peste 600.000 de personae care au protestat duminică 5 ianuarie 2017 împotriva Ordonanței de Urgență a Guvernului (PSD + ALDE) nr. 13 privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Tot pe rețelele sociale s-au mobilizat în Piața Victoriei din București protestatarii din țară și diaspora la 10 august 2018 și la 10 august 2019 cerând demisia Guvernului PSD + ALDE, condus de Viorica Vasilica Dăncilă.

Influența participării în rețelele de socializare în România Nu știu să se fi realizat cercetări științifice concrete aprofundate privind rolul rețelelor sociale în viața politică din România. Se știe însă că la nivelul anului 2018 – conform datelor din „Ancheta privind accesul la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS) pe un eșantion multistratificat de 10.188 locuinţe –,  arată că: 1) 72,4% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă; 2) numărul persoanelor în vârstă de 16-74 de ani care au accesat vreodată Internetul a fost de 11.722.765; 3) „majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenţi, că 89,7% dintre persoanele de 16-74 ani utilizând internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 75,5% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 21,1% cu frecvenţă săptămânală” (INS, 2018, p. 18). În contextual discuției noastre, important de reținut este faptul că  participarea la rețelele de socializare a fost scopul cel mai frecvent (86,0%) pentru care a fost accesat internetul în ultimele trei luni înaintea desfășurării anchetei (perioada de referinţă: 31 martie 2018). Ar mai fi de precizat și faptul că mai mult de 9 din 10 elevi care au accesat Internetul în perioada amintită au făcut acest lucru pentru a participa în rețelele de socializare. (Fig. 1 )

Fig. 1. Proporția persoanelor în vârstă de 16-74 de ani care au folosit internetul în ultimile 3 luni, după unele scopuri de accesare, pe sexe, în anul 2018 (după INS, 2018, p. 22)

Dacă coroborăm aceste date cu datele sondajul realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în ziua votului pentru alegerile europarlamentare și pentru referendum (26 mai 2019), putem să conchidem (cu prudența necesară) că social media a contribuit la orientarea spre dreapta a comportamentului de vot. Sondajul IRES a fost făcut pe un eșantion de 6.210 persoane de 18 ani și peste, rezidenți pe teritoriul României, potrivit căruia „Dintre cei care au votat atât la europarlamentare, cât și la referendum, 76% sunt utilizatori de internet și 66% sunt utilizatori Facebook. În comparație, din rândul celor care au votat doar la europarlamentare, 49% utilizează internetul și 36% folosesc Facebook. Dintre cei care au votat la ambele scrutine, 15% declară că au fost îndemnați direct să participe la vot la referendum, față de 4% din rândul celor care au votat doar la europarlamentare” (http://www.ires.com.ro/articol/370/participare–i-mobilizare-la-scrutinele–din-26-mai-2019.-profiling-politic). Sondajul IRES, realizat telefonic prin metoda Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI), reprezentativ la nivel național, are eroarea maximă tolerată de ± 2,4 %.

Acest sondaj a pus în evidență, dincolo de profilul socio-economic al persoanelor care au votat, rolul rețelelor sociale în activarea politică a unor largi segmente ale populației, precum și rolul participării în  rețelele de socializare pentru inducerea opiniilor și a comportamentului de vot spre dreapta, știut fiind că la alegerile europarlamentare PSD – partid declarat cu ideologie de stânga – a suferit o înfrângere de proporții.

__________________________________________________

Bibliografie

Allcott, Hunt et al. (2018). „The welfare effects of social media”, (https://web.stanford.edu/~gentzkow/research/facebook.pdf)

Bidder, Benjamin [2016] (2019). Generația Putin. Să înțelegem noua Rusie. București, Editura Humanitas.

Casapu, Alin (2018). „Internetul și calitatea vieții”, în I. Mărginean, I. Precupețu (eds.). Enciclopedia calității vieții (pp. 409-424). București, Editura Academiei Române.

Grigoriu, Anița (2016). „Comunicarea în mediul online și impactul său social în incidentul de la Colectiv”, Sfera Politicii, 187, 1, pp. 30-35.

Henn, Philipp, Vowe, Gerhard (2016). „Introduction: Political communication research in the online world”, în G. Vowe, P. Henn (eds.). The Evolution Political Communication in the Online World. Theoretical Approaches and Research Designs (pp. 1-9). New York, Routledge.

Institutul Național de Statistică (2018). Accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, în anul 2018. București, INS.

Kirkpatrick, David (2010). The Facebook Effect. New York, Simon & Schuster.

Smith, Amy Erica (2019). „Did social media cause the rise of right-wing authoritarianism in liberal democracies?”, Mischiefs of Faction (28 august 2019).

Susskind, Jamie [2018] (2019). Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea. București, Editura Corint.

Watts, Duncan J., Dodds, Peter S. (2007). „Influentials, networks, and public opinion”, Journal of Consumer Research, 14, 12, pp. 441-458.