Romania Sociala logo
Menu

Inteligență și religiozitate în Europa

autor:   7 October 2016  

Datele cercetării sociologice realizată de Richard Lynn, John Harvey și Helmuth Nyborg în 2009 relevă existența unei corelații negative între inteligență și religiozitate. Pe un eșantion de 137 de țări de pe toate continentele, cei trei cercetători au găsit o corelație de 0,60 între coeficientul de inteligență național și respingerea credinței în Dumnezeu (disbelief in God). Corelația este statistic foarte semnificativă (p < 0,001) (R. Lynn, J. Harvey, H. Nyborg, 2009, p. 13).

Consider că rezultatele acestei cercetări ar merita să fie cunoscute și evaluate critic, din punct de vedere metodologic, de către sociologii din țara noastră. Pe de altă parte, nu pot să nu deplâng că, în timp ce pe plan internațional cercetările sociologice de teren privind religiozitatea sunt tot mai numeroase, în momentul de față în România ele lipsesc aproape cu desăvârșire. Sondajele de opinie tip „Câtă încredere aveți în instituțiile fumdamentale ale statului (între care și în Biserică)” nu sunt de natură să suplinească cercetarea sociologică fundamentală în domeniu. Ne putem întreba: există și în România un declin al religiozității la adolescenți și tineri, așa cum se înregistrează în SUA și în alte țări europene? Cum evoluează credința în Dumnezeu în funcție de apartenența la gen (masculin/feminin)? De ce sărăcia corelează pozitiv cu religiozitatea și nivelul de școlarizare superior cu lipsa credinței în Dumnezeu? Este inteligența emoțională un bun predictor al religiozității? Dar inteligența generală? Are suport empiric ipoteza teoretică „Frustrare ®Submisivitate ® Religiozitate”? Ce relație există între nivelul de educație școlară și nivelul de religiozitate? Iată doar câteva întrebări care își așteaptă răspunsul

Este preferabilă cunoașterea aproximativă decât necunoașterea absolută

Stabilirea proporției persoanelor dintr-o țară care cred în Dumnezeu, respectiv nu cred în Dumnezeu, este o operație foarte dificilă, cu atât mai mult când se intenționează compararea națiunilor sub raportul religiozității. Profesorul de sociologie Phil Zuckerman de la Claremont Graduate University (SUA), care a întreprins o astfel de cercetare comparativă internațională, semnalează obstacolele întâmpinate: 1) rata ridicată a nonrăspunsurilor; 2) dificultatea construirii eșantioanelor probabiliste; 3) climatul politic/cultural potrivnic unor cercetări vizând religiozitatea;  4) echivalența terminologică (de exemplu, semnificația termenului de „ateu” nu este identică în toate țările și culturile); 5) varietatea metodologiilor utilizate de diferiții cercetători ai problemei.

Profesorul Phil Zuckerman aduce în discuție aceste dificultăți, ilustrând cu cercetări sociologice concrete rezultatele diferite ce apar în funcție de terminologie. În unele țări, termenul de „ateu” este stigmatizat și cei care nu cred în Dumnezeu se feresc să se declare atei. Într-o cercetare din 2003, Andrew Greeley a găsit că 41% dintre norvegieni, 48% dintre francezi și 54% dintre cehi au declarat că nu cred în Dumnezeu. Când li s-a cerut să se autoidentifice,  numai 10%, 19% și respectiv 20% s-au identificat ca „atei”. În aceeași cercetare, 31% din eșantionul de britanici au declarat că nu cred în Dumnezeu, dar numai 10% s-au autoidentificat „atei”.

Nu este totuna cum formulăm întrebările: „Credeți în existența lui Dumnezeu?” sau „Credeți în Dumnezeu?”. În cercetarea profesorilor Richard Lynn, John Harvey și Helmuth Nyborg (2009) s-a optat pentru formularea „Credeți în Dumnezeu”, respectiv „Nu credeți în Dumnezeu”.

Toate aceste obstacole și, cu siguranță, încă altele (bunăoară, experiența de subiect în anchetele sociologice, capacitatea de autoreflecție inegală a populațiilor) fac din măsurarea religiozității medii a populațiilor doar o aproximare, nu o determinare precisă și exactă.

Același lucru se poate spune și despre media inteligenței unei populații, în cazul nostru a popoarelor și națiunilor cuprinse în cercetare. Însăși coeficientul de inteligență (IQ) ridică serioase probleme de interpretare, iar media aritmetică adesea ascunde adevărul, nu îl relevă (trebuie luată în calcul și dispersia în jurul mediei).

Să privim, așadar, cu prudență rezultatele echipei de cercetători (R. Lynn, J. Harvey, H. Nyborg, 2009), care au condus la concluzia că media inteligenței este un predictor al religiozității. Voi restrânge aria cercetării doar la raportul media inteligenței/religiozitate din țările Europei cuprinse în eșantion. Din cele 137 de state cuprinse în cercetare, reprezentând 95% din populația Terrei, am selectat țările din Europa (33 de țări) în care s-a făcut investigația (Tabelul 1)

Tabelul 1. Coeficientul de inteligență (media) și proporția persoanelor

care declară că nu cred în Dumnezeu (după R. Lynn, J. Harvey, H. Nyborg, 2009, p. 14)

Țări europene IQ

Nu cred

în Dumnezeu (%)

Albania 90  8
Austria 100 18
Belarus 97 17
Belgia 99 43
Bulgaria 93 34
Croația 90 7
Danemarca 98 48
Elveția 101 17
Estonia 99 49
Finlanda 99 28
Franța 98 44
Germania 99 42
Grecia 92 16
Irlanda 92 5
Islanda 101 16
Italia 102 6
Letonia 98 20
Lituania 91 13
Marea Britanie 100 41,5
Norvegia 100 31
Olanda 100 42
Polonia 99 3
Portugalia 95 4
Republica Cehă 98 61
Republica Moldova 96 6
România 94 4
Rusia 97 27
Slovacia 96 17
Slovenia 96 35
Spania 98 15
Suedia 99 64
Ucraina 97 20
Ungaria 98

32

În Europa sunt opt țări în care proporția celor care declară că nu cred în Dumnezeu este de până la 10% (Albania, Croația, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România) și opt țări în care proporția celor care declară că nu cred în Dumnezeu depășește 40% (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Republica Cehă, Suedia). Irlanda este țara cu proporția cea mai mică de persoane care declară că nu cred în Dumnezeu (3%), iar Suedia, țara cu cea mai mare proporție (64%) de persoane care declară că nu cred în Dumnezeu. De la 3% la 64% plaja variației este foarte largă. Cum se explică această situație?

 

România – printre țările europene cu cel mai mic procent de persoane care declară că nu cred în Dumnezeu

Cu 4% persoane care declară că nu cred în Dumnezeu România este, alături de Irlanda,  Polonia și Portugalia, printre țările europene cu cel mai mic procent de persoane care declară că nu cred în Dumnezeu (5% și mai puțin de 5% din totalul populației). Populația acestor țări aparține preponderent religiilor ortodoxă (România) și romano-catolică (Irlanda, Polonia și Portugalia). Putem trage concluzia că nu religia majoritară, ci alți factori determină numărul redus al persoanelor care declară că nu cred în Dumnezeu. Nici media IQ nu pare a fi factorul determinant: media IQ în România este 94, în Irlanda 92, în Polonia 99 și în Portugalia 95. Situația economică, PIB-ul (Produsul Intern Brut) ar putea explica numărul mic al persoanelor care nu cred în Dumnezeu? Să vedem (Tabelul 2).

 

Tabelul 2. PIB-ul țărilor din Europa cu cea mai mică proporție de cetățeni care declară că nu cred în Dumnezeu (după Wikipedia)

Țara Anul

PIB/locuitor

nominal estimat

Irlanda 2016 54.464 $
Polonia 2015 12.290 $
Portugalia 2013 20.663 $
România 2013   9.387 $

 

În cazul celor patru țări luate în discuție în acest articol, nici PIB-ul nu este factorul explicativ al proporției scăzute de persoane care declară că nu cred în Dumnezeu, deși profesorul Phil Zuckerman (2007) a găsit o corelație pozitivă între sărăcia țărilor de pe Glob și numărul nesemnificativ de atei din aceste țări. Profesorul Phil Zuckerman a mai constatat că există o corelație pozitivă între rata individuală a noncredincioșilor în Dumnezeu și securitatea socială/bunăstarea socială (societal security/well-being).

Fără îndoială, credința/noncredința în Dumnezeu, ca orice fenomen social, poate fi raportată la un „nex complex cauzal”, în care factorii obiectivi (PIB-ul, de exemplu) se împletesc cu factorii subiectivi (percepția asupra distribuției avuției, asupra dreptății sociale etc.).

 

Bibliografie

Greeley, Andrew (2003), Religion in Europe at the End of the Second Millennium. New Brunswick, NJ: Transaction Publishers.

Lynn, Richard, Harvey, John, Nyborg, Helmuth (2009), „Average intelligence predicts atheism rates across 137 nations”, Intelligence, 37, pp. 11-15.

Zuckerman, Phil (2007), „Atheism: Contemporary Rates and Patterns”, în M. Martin (ed.), The Cambridge Companion to Atheism, University of Cambridge Press.

 



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...