Romania Sociala logo
Menu

Interacţionez, nu socializez

autor:   6 May 2020  

Constantin Schifirneț

Termenul de socializare a căpătat, în ultimul timp, semnificaţii contrare sensului său real. În  mediul politic, monden şi media circulă frecvent expresiile: ,,am socializat”, ,,mă socializez”, ,,ne-am socializat”.

Adolescenţi şi tineri afirmă că petrec, dansează şi se socializează la discotecă sau în alte locuri. A sta la un pahar de vorbă sau a merge la bere cu prietenii ar fi socializare. Despre un demnitar s-a scris ca a socializat cu omologii săi. Până şi un coleg de blog îşi pune problema dacă frecventarea bisericii este  ,,o adunare de socializare.” Şi despre copiii se spune că se socializează la joacă sau la grădiniţă. Ba mai mult: s-a spus că socializarea este primul pas în creşterea corespunzătoare a câinilor! Nu am încă o explicaţie cum s-a ajuns la circulaţia expresiei ,,a se socializa” în spaţiul public românesc. Probabil, avem, şi în acest caz, o traducere greşită a unei exprimări în limba engleză, cu sens de “relaţionare” sau “distracţie”. În articolul Nu există reţele de socializare!
am explicat de ce este incorect termenul de socializare în cazul reţelelor sociale. În vehicularea formulei ,,m-am socializat”, nu este greu de observat confuzia între interacţiune şi socializare. În întâlnirile lor, cu diferite prilejuri, oamenii nu se socializează ci interacţionează. Există în firea fiinţei umane, cu excepţiile cunoscute, dorinţa de a fi împreună cu alţii şi de a face parte din grupuri variate. Cele mai multe activităţi ale omului pot fi făcute de unul singur, însă el preferă să le exercite în grupuri. Omul este o fiinţă sociabilă datorită nevoii sale de afiliere la un grup. A fi împreună, în diferite momente, este o trăsătură întâlnită la cei mai mulţi dintre indivizi.

Se confundă formarea pentru a fi sociabil cu socializarea. Sociabilitatea se referă la disponibilitatea individului să trăiască în relaţii permanente cu semenii săi. Când un individ interacţionează cu alte persoane la un eveniment, fie social, fie monden, el nu socializează ci se comportă într-un anumit mod ca urmare a proceselor de socializare prin care a trecut în familie, şcoală, mass media, mediul de viaţă, biserică, grupul de prieteni. În realitate, fiecare dintre aceşti factori reprezintă grupul în care individul este socializat prin normele şi principiile ce se cer respectate pentru că numai astfel el este acceptat de societate. Altfel spus, conduita fiecărei persoane, manifestată în diverse împrejurări, este ceea ce ea şi-a însuşit ca reguli sociale, fiind învăţată să fie sociabilă şi nu să socializeze. Semnificativ rămâne, în caraterizarea conduitei publice a unei persoane, modul în care ea îşi stabileşte comportamentul în raport de regulile şi valorile comunităţii. În cadrul procesului de socializare, omul este format ca actor social. Însuşirea normelor şi valorilor grupului şi ale societăţii este o cale fundamentală de pregătire a omului pentru exersarea statusurilor şi rolurilor în acţiuni sociale. Orice om este apt să desfăşoare activităţi de modificare a comportamentului celui cu care intră într-o relaţie umană sau socială. Unul dintre scopurile esenţiale ale procesului de socializare îl reprezintă iniţierea individului în mecanismele acţiunii sociale. Societăţile supravieţuiesc numai dacă fiecărui membru al său îi sunt impuse reguli comportamentale minime, însuşite în procesul de socializare, procesul fundamental de transmitere a culturii şi organizării sociale la generaţiile următoare asigurându-se, astfel, continuitatea şi stabilitatea socială. 

Articolul  Interacţionez, nu socializez  a fost publicat si pe platforma de bloguri adevarul.ro




Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...