Romania Sociala logo
Menu

Interacţionez, nu socializez

autor:   6 May 2020  

Constantin Schifirneț

Termenul de socializare a căpătat, în ultimul timp, semnificaţii contrare sensului său real. În  mediul politic, monden şi media circulă frecvent expresiile: ,,am socializat”, ,,mă socializez”, ,,ne-am socializat”.

Adolescenţi şi tineri afirmă că petrec, dansează şi se socializează la discotecă sau în alte locuri. A sta la un pahar de vorbă sau a merge la bere cu prietenii ar fi socializare. Despre un demnitar s-a scris ca a socializat cu omologii săi. Până şi un coleg de blog îşi pune problema dacă frecventarea bisericii este  ,,o adunare de socializare.” Şi despre copiii se spune că se socializează la joacă sau la grădiniţă. Ba mai mult: s-a spus că socializarea este primul pas în creşterea corespunzătoare a câinilor! Nu am încă o explicaţie cum s-a ajuns la circulaţia expresiei ,,a se socializa” în spaţiul public românesc. Probabil, avem, şi în acest caz, o traducere greşită a unei exprimări în limba engleză, cu sens de “relaţionare” sau “distracţie”. În articolul Nu există reţele de socializare!
am explicat de ce este incorect termenul de socializare în cazul reţelelor sociale. În vehicularea formulei ,,m-am socializat”, nu este greu de observat confuzia între interacţiune şi socializare. În întâlnirile lor, cu diferite prilejuri, oamenii nu se socializează ci interacţionează. Există în firea fiinţei umane, cu excepţiile cunoscute, dorinţa de a fi împreună cu alţii şi de a face parte din grupuri variate. Cele mai multe activităţi ale omului pot fi făcute de unul singur, însă el preferă să le exercite în grupuri. Omul este o fiinţă sociabilă datorită nevoii sale de afiliere la un grup. A fi împreună, în diferite momente, este o trăsătură întâlnită la cei mai mulţi dintre indivizi.

Se confundă formarea pentru a fi sociabil cu socializarea. Sociabilitatea se referă la disponibilitatea individului să trăiască în relaţii permanente cu semenii săi. Când un individ interacţionează cu alte persoane la un eveniment, fie social, fie monden, el nu socializează ci se comportă într-un anumit mod ca urmare a proceselor de socializare prin care a trecut în familie, şcoală, mass media, mediul de viaţă, biserică, grupul de prieteni. În realitate, fiecare dintre aceşti factori reprezintă grupul în care individul este socializat prin normele şi principiile ce se cer respectate pentru că numai astfel el este acceptat de societate. Altfel spus, conduita fiecărei persoane, manifestată în diverse împrejurări, este ceea ce ea şi-a însuşit ca reguli sociale, fiind învăţată să fie sociabilă şi nu să socializeze. Semnificativ rămâne, în caraterizarea conduitei publice a unei persoane, modul în care ea îşi stabileşte comportamentul în raport de regulile şi valorile comunităţii. În cadrul procesului de socializare, omul este format ca actor social. Însuşirea normelor şi valorilor grupului şi ale societăţii este o cale fundamentală de pregătire a omului pentru exersarea statusurilor şi rolurilor în acţiuni sociale. Orice om este apt să desfăşoare activităţi de modificare a comportamentului celui cu care intră într-o relaţie umană sau socială. Unul dintre scopurile esenţiale ale procesului de socializare îl reprezintă iniţierea individului în mecanismele acţiunii sociale. Societăţile supravieţuiesc numai dacă fiecărui membru al său îi sunt impuse reguli comportamentale minime, însuşite în procesul de socializare, procesul fundamental de transmitere a culturii şi organizării sociale la generaţiile următoare asigurându-se, astfel, continuitatea şi stabilitatea socială. 

Articolul  Interacţionez, nu socializez  a fost publicat si pe platforma de bloguri adevarul.ro




Facebook

Chiar vrem o societate a cunoașterii?

Am fost impresionat când, nu demult, Președintele țarii a declarat că România este o societate a cunoașterii. Foarte frumos. Ce spune cea mai importantă personalitate politică nu este o simplă „vorbă” care „zboară” fără niciun efect. ”Vorba” Președintelui României poate avea trei semnificații. 1. O estimare, în cunoștință de cauză, ...

Apariție editorială: Sebastian Fitzek (2020) Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv

Semnalăm apariția în luna septembrie 2020 a volumului Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria. Referenții științific sunt: Prof. Univ. Dr. Nicolae Frigioiu și Prof. Univ. Dr. Constantin Schifirneț. După o scurtă introducere în lumea imaginarului colectiv, cele 11 ...

Un ”experiment editorial”: 23 Gânditori în autoprezentări subiective (Marin Diaconu, coord.)

Coordonatorul acestei culegeri, Marin Diaconu, este la al doilea „experiment editorial”  ” 23 Gânditori în autoprezentări subiective” ( Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2020). Primul volum cumulează biografiile a „17 gânditori în autoprezentări subiective”(Editura Aius, 2008). Cei care au răspuns pozitiv invitației lui în acest nou proiect, ...

Apariție editorială: Hatos, Adrian. (2020). Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfârșitul anului 2019.

Hatos, Adrian (2020) Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfărșitul anului 2019, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-606-37-0721-6, 109 pagini, Profesor Universitar Doctor Abilitat în cadrul Departamentului de Sociologie-Asistență Socială, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea din Oradea și director al Școlii Doctorale de Sociologie, Universitatea din ...

Apariție editorială: Oana Lup, Elena Cristina Mitrea „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”

Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu. Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea ...

Datoria guvernamentală şi deficitele de cont curent au scăpat de sub control

Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul ...

Educație: un nou raport privind echitatea în educația școlară în Europa

Rețeaua Eurydice a Comisiei Europene a publicat un raport privind echitatea în educația școlară în Europa. Contribuția sistemelor de educație echitabile la dezvoltarea de societăți europene mai echitabile și mai favorabile incluziunii este una majoră. Raportul analizează 42 de sisteme de educație europene din 37 de țări europene și identifică politicile și structurile ...

In memoriam Ion Glodeanu (1941-2020)

Aduceri aminte... Fiecare generație marchează veacul printr-un duh al ei și prin oamenii lor de vrednică pomenire. Ion Glodeanu este între aceștia. Absolvent al Facultății de Sociologie, unde i-a avut profesori pe H H Stahl, co-fondator cu Dimitrie Gusti a Școlii Sociologice de la București, pe Gheorghe Focşa, fost student ...