Romania Sociala logo
Menu

Istoria sociala a Romaniei – recenzie Vladimir Pasti

autor:   4 March 2019  

Vladimir Pasti

În 2016, când Academia Română a lansat proiectul elaborării unui șir de studii care să acopere tema extrem de generoasă și necesară “Civilizația românească”, a desmnat drept coordonator al acesteia un istoric (acad. Victor Spinei). A fost o alegere evidentă și pragmatic corectă. Căci în cultura europeană studiile pe termen lung ale proceselor sociale și ale evoluțiilor societății au fost inițiate și dezvoltate de istorici. Ei au elaborat și impus paradigma și conceptele care stau la baza unor astfel de studii și modelul structural și tehnicile după care ele ‘trebuie’ făcute. În acest set de istorii, Cătălin Zamfir a avut inițiativa de a propune o “Istorie socială a României” ca al patrulea volum al seriei. De data asta nu a mai fost realizat de istorici, ci de un sociolog susținut de cercetători ai ICCV pe care Cătălin Zamfir îl conduce. Cartea a fost publicată în toamna-iarna anului trecut (2018) într-un număr ridicol de mic de exemplare și se află acum în fața comunității științifice din România – în primul rând a celor sociologice și istorice – și trebuie desigur să fie evaluată. Doar că “Istoria socială a României” nu poate fi evaluată după criteriile tradiționale de evaluare a studiilor sociologice sau/și istorice. Ea este fără îndoială un studiu al societății românești din secolele XIX-XXI și este un studiu surprinzător de complex în ciuda restricției de a fi cât mai simplu și mai succint. Cerințe care în niciun caz nu se potrivesc cu studierea societăților. Și mai ales a societății românești care în această perioadă s-a schimbat într-un ritm excepțional de rapid. Să nu uităm că, la începutul secolului al XIX-lea, societatea românească era încă o societate feudală, iar societatea în care trăim noi acum, în secolul al XXI-lea este deja o
societate capitalistă modernă, democratică după criteriile democrației neo-liberale și deja integrată economic, politic și militar în spațiul de dezvoltare nord-atlantic. Să reduci o astfel de istorie la mai puțin de 300 de pagini era imposibil de realizat fără a
ignora voluntar o serie de realități sociale în întregime și fără a le reduce pe altele la simple reprezentări schematice, dar esențiale. Studiul în sine va fi fără îndoială criticat pentru toate aceste ignorări și schematizări de istorici, de economiști, de etnologi, de politologi și cel mai mult chiar de sociologi. Iar, până la urmă, de toată lumea. Și pe bună dreptate în cele mai multe dintre cazuri.

Dar dintre toate cărțile lui Cătălin Zamfir și ale cercetătorilor de la ICCV în opinia mea această carte are cele mai mari șanse să devină un reper de neocolit în istoria sociologiei românești. Sunt foarte conștient de gravitatea afirmației pe care o fac acum despre un studiu despre care tocmai am arătat că este vulnerabil la critică și chiar că va fi criticat cu certitudine. Nu mă contrazic însă câtuși de puțin pentru că de data asta utilizez un alt set de criterii de evaluare a unei scrieri științifice. Căci dincolo de caracteristicile cărții de a expune rezultatele unui studiu între multe altele despre societatea românească din această perioadă, ea descrie un program de cercetare pentru întreaga sociologie românească. Al doilea de acest fel în istoria atât de agitată a sociologiei românești. O inițiativă atât de valoroasă încât, dacă “prinde”, reprezintă o șansă unică pentru sociologia autohtonă să iasă din marginalitatea științifică în care se află în prezent. Este cel de al doilea astfel de proiect din istoria sociologiei românești. Primul i-a aparținut lui D. Gusti cu celebra lui Școală Monografică de la București.
Programul său de cercetare consta în monografierea tuturor comunităților sociale românești. Cel de al doilea ar putea să fie acesta – cel al istoriei sociale a României, pe care îl propun Cătălin Zamfir și colectivul de cercetători pe care îl conduce la
ICCV. După un gol de aproape un secol în care sociologia românească abia a reușit să supraviețuiască, fărâmițată într-un număr mare de mici grupuri de cercetători și de și mai mulți cercetători individuali, izolați și în mare măsură marginali. Nu, însă, o comunitate științifică. O astfel de tentativă se construiește întotdeauna în jurul unui program de cercetare, însoțit de o paradigmă teoretică și metodologică și de definirea unor obiective de cercetare a unei realități sociale bine discriminate din complexul de realități ale unei societăți. Sensul unui asemenea rezultat este că oferă un rost și un sens al cercetării societății, ambele capabile să reunească cercetătorii acestora într-o comunitate și în jurul unui obiectiv comun. Gusti oferea sociologilor perspectiva studierii tuturor comunităților din care credea el că este alcătuită societatea românească pentru a construi, în final, o identitate proprie
a societății românești. Cătălin Zamfir ne oferă proiectul al cărui rost este să dezvăluie dinamica societății românești moderne și contemporane după două criterii relativ independente – evoluția către democrație și liberatate și evoluția spre bunăstare.
Și pentru a ilustra un astfel de program de cercetare a elaborat acest studiu. Incomplet, imperfect, insuficient și vulnerabil. Ceea ce aduce cartea într-o situație cu totul specială este că orice critică, orice sugestie de îmbunătăție și în general orice reacție la ea nu înseamnă altceva decât o implicare și o participare la proiect.
Și un pas înainte.



Facebook

Apariții editoriale: O bibliografie a receptării și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin)   și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...