Joi, 31 martie 2022, a avut loc la Fundația Culturală Ion C. Brătianu din București festivitatea de prezentare a lucrării lui Dimitrie Gusti pubicată în anul 1908 (Die Grundbegriffe des Pressrechts, Berlin). În limba română, această lucrare a fost pentru prima dată publicată în Opere (Dimirie Gusti, vol. II, 1969), texte stabilite, comentarii, note Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu. Noua ediție, apărută sub egida Institutului de Sociologie al Academiei Române și Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZN), a fost îngrijită de Ioan C. Popa, Mihai Milca și Niculai Trandafir.

Ion I. Brătianu, preledintele fundației, și Miron Manega, vicepreședintele UZN, au rostit cuvintele de întâmpinare, iar despre personalitatea emblematică a sociologiei românești, Dimitrie Gusti, și despre semnificația sociologică și juridical a lucrării au vorbit Mihai Milca și Ioan C. Popa.

Persoanal, consider că lucrarea lansată întregește în chip fericit portretul intelectual al fondatorului Școlii Sociologice de la București, dezvăluind un aspect mai puțin cunoscut al activității lui Dimitrie Gusti, și anume contribuția sa la înțelegerea naturii opiniilor și publicului. În capitolul al doilea, intitulat „Noțiunile de public și opinie publică” (pp.59-76), Dimitrie Gusti formulează o definiție a opiniei publice ce premerge înțelesului din prezent al acestui fenomen psihosocial: „Opinia publică este, în opoziție cu părerea unor indivizi izolați, o funcție a publicului. Ca atare, ea nu este numai o sumă aritmetică a părerilor individuale și nici o părere medie, o opinie populară sau o însumare a părerilor partidelor, cum afirmă unii, e tot așa de puțin părerea claselor mijlocii sau mintea sănătoasă a oamenilor, cum afirmă alții” (p. 66).Făcând trimiteri la autorii germani, englezi și francezi semnificativi la începutul secolului al XX-lea, Dimitrie Gusti afirmă: opinia publică este mai mult decât suma aritmetică a opiniilor individuale, mai mult decât opinia unei clase sociale sau a partidelor politice. „Opinia publică este mai curând rezultatul unui proces social”, conchide Dimitrie Gusti (p. 67).

Jurnaliștii profsioniși, sociologii preocupați de studiul mass-media, juriștii găsesc în „Ideile fundamentale ale dreptului presei” analizecare nu și-au pierdut actualitatea. De asemenea,cei care se interesează azi de dinamica opiniei publice în România (politicieni, intelectualitatea angajată, cetățenii responsabili) ar trebui să se aplece cu stăruință asupra acestei cărții pentru a înțelege în profunzime de ce opinia publică este un tribunal și nu o simplă însumare a răspunsurilor la un chestionar.