Romania Sociala logo
Menu

Noul capitalism și „minunata lume nouă”

autor:   1 May 2020  Nicolae Ţăran

Nicolae Taran

În opinia mea, capitalismul teoretizat în universitățile americane, britanice și europene s-a metamorfozat radical în ultimile cinci decenii. Cu alte cuvinte, capitalismul „convențional” de acun cinci decenii a deveniu în acest moment un capitalism „neconvențional”, un nou capitalism.

În primul rând, acum 47 de ani a fost desființată acoperirea în aur a dolarului american și, implicit, a tuturor celorlalte monede globale. În acel moment, această mutație fără precedent nu părea să afecteze neutralitatea politicilor monetare în raport cu creșterea productivității muncii și a capitalului din sectoarele reale ale economiilor. Mă refer, desigur, la teoria lui Milton Friedman referitoare la neutralitatea banilor, o neutralitate care implică în mod necesar următoarele două obiective strategice în domeniul politicilor monetare: asigurarea stabilității prețurilor în sectoarele reale ale economiilor și a cursurilor de schimb pe piețele monetare. În acest context, creșterea sau descreșterea dobânzilor de politică monetară, respectiv a rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale au reprezentat principalele mijloace pentru concretizarea acestor obiective.

Însă, această „fericită perioadă” a neutralității banilor s-a încheiat acum două decenii. Atunci, nivelul de creditare a populației, a companiilor nefinanciare și a guvernului a devenit nesustenabil în Japonia (314 % din PIB).[1]. Drept urmare, banca centrală japoneză a „brevetat” o soluție „miraculoasă”, așa-numita Quantitativw Easing (QE). Apoi, datorită crizei financiare din SUA, care a bulversat ulterior economia globală în ansamblu, băncile centrale din SUA, UK, Zona Euro, Elveția, Suedia, Danemarca și Canada au recurs și ele în 2008 la politici monetare expansive de tip QE. Mai mult, banca centrală a Suediei a substituit QE în 2009 printr-o politică monetară și mai expansivă, o politică bazată pe rate nominale negative ale dobânzilor de politică monetară (NIRP). Nota bene, politicile monetare de tip QE și NIRP implică următoarele instrumente de politică monetară: creditarea masivă a sistemelor de intermediere financiară și a guvernelor cu dobânzi de politică monetară nule, aproape nule sau negative; răscumpărarea sistematică a obligațiunilor guvernamentale scadente; finanțarea pierderilor companiilor financiare și nefinanciare de tip „too big to fell”, respectiv mediatizarea ex ante a principalelor decizii în domeniul politicilor monetare. [2].

În sfârșit, după declanșarea actualei pendemii, QE și NIRP au fost „perfecționate”, devenind ultra expansive. Evident, această „perfecționare” nu implică doar rate nominale nule, aproape nule sau negative ale dobânzilor de politică monetară, ceea ce reprezintă o contradicție în termeni chiar și în cazul unei ipotetice raportări la regimurile socialiste din fostul CAER. În afară de aceasta, ceea ce șochează în cazul actualelor politici monetare utilizate de băncile centrale din SUA, UK, Zona Euro și Japonia este faptul că aceste bănci finanțează în mod direct deficitele guvernamentate și intervin direct pe piețele secundare de capital. Cu alte cuvinte, noul capitalism implică atât finanțarea sine die prin emisiune monetară a deficitelor guvernamentate nesustenabile, cât și internevenții directe ale băncilor centrale pe piețele secundare de capital pentru menținerea stabilității prețurilor pe aceste piețe. [3]. Drept urmare, dacă comparăm capitalismul „convențional” de acum trei decenii cu noul capitalism, vom constata că acesta din urmă este un capitalism „amputat”. Un capitalism în care singurele piețe libere, piețe în care, cel puțin deocamdată, nu există prețuri reglementate, sunt piețele de bunuri și servicii din sectoarele reale ale economiilor.

Dar cât de viabil este acest nou capitalism care are drept scop perpetuarea prin politici monetare de tip sovietic a unor enorme disparități în ceea ce privește distribuția veniturilor și a bogăției? Cât de viabil poate fi un capitalism în care prețurile celor mai importante active financiare sunt reglementate de băncile centrale? Să reprezinte acest nou capitalism un efect al procesului de „convergență a sistemelor” teoretizat cu multe decenii în urmă?

Nu știu să răspund la întrebările precedente. Dar ceea ce nu poate fi negat este faptul că noul capitalism există. Dacă analizăm informațiile intens mediatizate din conferințele de presă ale președintelui american și ale guvernatorului băncii centrale a SUA, vom consta că noul capitalism reprezintă o realitate palpabilă într-o „minunată lume nouă”, o lume în care capitalismul „egalității de șanse” și al „liberei inițiative” a devenit o amintire nostalgică… [4].

Surse:

  1. https://www.bis.org/statistics/totcredit.htm?m=6%7C380%7C669;
  2. https://www.bis.org/publ/cgfs63.pdf;
  3. https://www.marketwatch.com/story/the-fed-is-going-to-buy-etfs-what-does-it-mean-2020-03-23;
  4. https://www.marketwatch.com/story/feds-aid-to-battered-corporate-bond-market-creates-winners-and-losers-2020-03-25
https://www.marketwatch.com/story/feds-aid-to-battered-corporate-bond-msrket-winners-and-losers-2020-03-25


Facebook

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...