Romania Sociala logo
Menu

Noul capitalism și „minunata lume nouă”

autor:   1 May 2020  Nicolae Ţăran

Nicolae Taran

În opinia mea, capitalismul teoretizat în universitățile americane, britanice și europene s-a metamorfozat radical în ultimile cinci decenii. Cu alte cuvinte, capitalismul „convențional” de acun cinci decenii a deveniu în acest moment un capitalism „neconvențional”, un nou capitalism.

În primul rând, acum 47 de ani a fost desființată acoperirea în aur a dolarului american și, implicit, a tuturor celorlalte monede globale. În acel moment, această mutație fără precedent nu părea să afecteze neutralitatea politicilor monetare în raport cu creșterea productivității muncii și a capitalului din sectoarele reale ale economiilor. Mă refer, desigur, la teoria lui Milton Friedman referitoare la neutralitatea banilor, o neutralitate care implică în mod necesar următoarele două obiective strategice în domeniul politicilor monetare: asigurarea stabilității prețurilor în sectoarele reale ale economiilor și a cursurilor de schimb pe piețele monetare. În acest context, creșterea sau descreșterea dobânzilor de politică monetară, respectiv a rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale au reprezentat principalele mijloace pentru concretizarea acestor obiective.

Însă, această „fericită perioadă” a neutralității banilor s-a încheiat acum două decenii. Atunci, nivelul de creditare a populației, a companiilor nefinanciare și a guvernului a devenit nesustenabil în Japonia (314 % din PIB).[1]. Drept urmare, banca centrală japoneză a „brevetat” o soluție „miraculoasă”, așa-numita Quantitativw Easing (QE). Apoi, datorită crizei financiare din SUA, care a bulversat ulterior economia globală în ansamblu, băncile centrale din SUA, UK, Zona Euro, Elveția, Suedia, Danemarca și Canada au recurs și ele în 2008 la politici monetare expansive de tip QE. Mai mult, banca centrală a Suediei a substituit QE în 2009 printr-o politică monetară și mai expansivă, o politică bazată pe rate nominale negative ale dobânzilor de politică monetară (NIRP). Nota bene, politicile monetare de tip QE și NIRP implică următoarele instrumente de politică monetară: creditarea masivă a sistemelor de intermediere financiară și a guvernelor cu dobânzi de politică monetară nule, aproape nule sau negative; răscumpărarea sistematică a obligațiunilor guvernamentale scadente; finanțarea pierderilor companiilor financiare și nefinanciare de tip „too big to fell”, respectiv mediatizarea ex ante a principalelor decizii în domeniul politicilor monetare. [2].

În sfârșit, după declanșarea actualei pendemii, QE și NIRP au fost „perfecționate”, devenind ultra expansive. Evident, această „perfecționare” nu implică doar rate nominale nule, aproape nule sau negative ale dobânzilor de politică monetară, ceea ce reprezintă o contradicție în termeni chiar și în cazul unei ipotetice raportări la regimurile socialiste din fostul CAER. În afară de aceasta, ceea ce șochează în cazul actualelor politici monetare utilizate de băncile centrale din SUA, UK, Zona Euro și Japonia este faptul că aceste bănci finanțează în mod direct deficitele guvernamentate și intervin direct pe piețele secundare de capital. Cu alte cuvinte, noul capitalism implică atât finanțarea sine die prin emisiune monetară a deficitelor guvernamentate nesustenabile, cât și internevenții directe ale băncilor centrale pe piețele secundare de capital pentru menținerea stabilității prețurilor pe aceste piețe. [3]. Drept urmare, dacă comparăm capitalismul „convențional” de acum trei decenii cu noul capitalism, vom constata că acesta din urmă este un capitalism „amputat”. Un capitalism în care singurele piețe libere, piețe în care, cel puțin deocamdată, nu există prețuri reglementate, sunt piețele de bunuri și servicii din sectoarele reale ale economiilor.

Dar cât de viabil este acest nou capitalism care are drept scop perpetuarea prin politici monetare de tip sovietic a unor enorme disparități în ceea ce privește distribuția veniturilor și a bogăției? Cât de viabil poate fi un capitalism în care prețurile celor mai importante active financiare sunt reglementate de băncile centrale? Să reprezinte acest nou capitalism un efect al procesului de „convergență a sistemelor” teoretizat cu multe decenii în urmă?

Nu știu să răspund la întrebările precedente. Dar ceea ce nu poate fi negat este faptul că noul capitalism există. Dacă analizăm informațiile intens mediatizate din conferințele de presă ale președintelui american și ale guvernatorului băncii centrale a SUA, vom consta că noul capitalism reprezintă o realitate palpabilă într-o „minunată lume nouă”, o lume în care capitalismul „egalității de șanse” și al „liberei inițiative” a devenit o amintire nostalgică… [4].

Surse:

  1. https://www.bis.org/statistics/totcredit.htm?m=6%7C380%7C669;
  2. https://www.bis.org/publ/cgfs63.pdf;
  3. https://www.marketwatch.com/story/the-fed-is-going-to-buy-etfs-what-does-it-mean-2020-03-23;
  4. https://www.marketwatch.com/story/feds-aid-to-battered-corporate-bond-market-creates-winners-and-losers-2020-03-25
https://www.marketwatch.com/story/feds-aid-to-battered-corporate-bond-msrket-winners-and-losers-2020-03-25


Facebook

1 iunie: cât de bolnavi suntem de COVID-19 și ce șanse avem în următoarele săptămâni?

Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ? Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare: „criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până la descoperirea unui ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19

Ministerul Muncii a dat pulicitatii anuntul privind selectarea asistentilor sociali pentru derularea proiectului "Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19". Proiectul va fi derulat la nivel national de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in parteneriat cu ASSOC. Obiectivul general al proiectului este creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...