Romania Sociala logo
Menu

Numărul de bugetari în România: ignoranţă sau propagandă?

autor:   10 April 2020  

De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariaţi (2019); SSP – numărul de salariaţi din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariaţi din instituţiile de stat (2019).

Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariaţi din instituţiile de stat (sănătate, învăţământ, administraţie, protecţie socială şi apărare) la 1.000 de locuitori  comparativ cu celelalte ţări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menţionat era anul trecut de 62 de salariaţi la 1.000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mic decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) şi Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franţa (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de  Suedia (168).

În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) şi Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparaţie cu media UE 27 (290).

În acest context, este evident că aserţiunea conform căreia instituţiile de stat româneşti sunt în acest moment supradimensionate şi intolerabil de costisitoare implică fie ignoranţă, fie interese de natură propagandistică, fie şi una şi alta. Pentru că aşa cum am argumentat anterior, numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparaţie atât cu media UE 27, cât şi cu toate celelalte ţări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparaţie cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2]

Nota bene, aserţiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei româneşti ar fi generate de numărul excesiv de salariaţi şi de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicţie în termeni. Pentru că, în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori, cât şi în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , aşa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „duşmanii poporului”, decât să-ţi recunoşti propriile erori sau neputinţe. Nimic nou sub soare, nu-i aşa?

_________________________________________________

Surse:

    1. https://www.mfinante.gov.ro;

    2. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...