Romania Sociala logo
Menu

Numărul de bugetari în România: ignoranţă sau propagandă?

autor:   10 April 2020  

De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariaţi (2019); SSP – numărul de salariaţi din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariaţi din instituţiile de stat (2019).

Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariaţi din instituţiile de stat (sănătate, învăţământ, administraţie, protecţie socială şi apărare) la 1.000 de locuitori  comparativ cu celelalte ţări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menţionat era anul trecut de 62 de salariaţi la 1.000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mic decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) şi Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franţa (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de  Suedia (168).

În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) şi Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparaţie cu media UE 27 (290).

În acest context, este evident că aserţiunea conform căreia instituţiile de stat româneşti sunt în acest moment supradimensionate şi intolerabil de costisitoare implică fie ignoranţă, fie interese de natură propagandistică, fie şi una şi alta. Pentru că aşa cum am argumentat anterior, numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparaţie atât cu media UE 27, cât şi cu toate celelalte ţări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparaţie cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2]

Nota bene, aserţiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei româneşti ar fi generate de numărul excesiv de salariaţi şi de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicţie în termeni. Pentru că, în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori, cât şi în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , aşa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „duşmanii poporului”, decât să-ţi recunoşti propriile erori sau neputinţe. Nimic nou sub soare, nu-i aşa?

_________________________________________________

Surse:

    1. https://www.mfinante.gov.ro;

    2. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main.



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...