Romania Sociala logo
Menu

Numărul de bugetari în România: ignoranţă sau propagandă?

autor:   10 April 2020  

De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariaţi (2019); SSP – numărul de salariaţi din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariaţi din instituţiile de stat (2019).

Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariaţi din instituţiile de stat (sănătate, învăţământ, administraţie, protecţie socială şi apărare) la 1.000 de locuitori  comparativ cu celelalte ţări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menţionat era anul trecut de 62 de salariaţi la 1.000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mic decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) şi Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franţa (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de  Suedia (168).

În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) şi Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparaţie cu media UE 27 (290).

În acest context, este evident că aserţiunea conform căreia instituţiile de stat româneşti sunt în acest moment supradimensionate şi intolerabil de costisitoare implică fie ignoranţă, fie interese de natură propagandistică, fie şi una şi alta. Pentru că aşa cum am argumentat anterior, numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparaţie atât cu media UE 27, cât şi cu toate celelalte ţări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparaţie cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2]

Nota bene, aserţiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei româneşti ar fi generate de numărul excesiv de salariaţi şi de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicţie în termeni. Pentru că, în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori, cât şi în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , aşa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „duşmanii poporului”, decât să-ţi recunoşti propriile erori sau neputinţe. Nimic nou sub soare, nu-i aşa?

_________________________________________________

Surse:

    1. https://www.mfinante.gov.ro;

    2. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...