Romania Sociala logo
Menu

Numărul de bugetari în România: ignoranţă sau propagandă?

autor:   10 April 2020  

De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când coronavirus-ul va determina o recesiune fără precedent. Însă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că această aserţiune nu are nicio legătură cu realitatea.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/main. NS – numărul de salariaţi (2019); NL – numărul de locuitori la începutul anului 2019; NTS – numărul total de salariaţi (2019); SSP – numărul de salariaţi din sectorul privat (2019); SSG – numărul de salariaţi din instituţiile de stat (2019).

Într-adevăr, dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de salariaţi din instituţiile de stat (sănătate, învăţământ, administraţie, protecţie socială şi apărare) la 1.000 de locuitori  comparativ cu celelalte ţări din UE 27. Astfel, nivelul indicatorului menţionat era anul trecut de 62 de salariaţi la 1.000 de locuitori în cazul României, un nivel mai mic decât în Italia (80), Bulgaria (80), Polonia (87), Grecia (88) şi Slovacia (89), ca să nu mai vorbim de UE 27 (109), Franţa (124), Belgia (130), Germania (136), Finlanda (138), Danemarca (156) sau de  Suedia (168).

În al doilea rând, datele precedente reflectă faptul că numărul de salariaţi din sectorul privat la 1000 de locuitori înregistrat de România în anul trecut (278) a fost mai mare deât în Grecia (188), Italia (243), Polonia (258), Bulgaria (275) şi Spania (277), fiind cu doar 4% mai mic în comparaţie cu media UE 27 (290).

În acest context, este evident că aserţiunea conform căreia instituţiile de stat româneşti sunt în acest moment supradimensionate şi intolerabil de costisitoare implică fie ignoranţă, fie interese de natură propagandistică, fie şi una şi alta. Pentru că aşa cum am argumentat anterior, numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori a fost anul trecut în România cu mult mai mic în comparaţie atât cu media UE 27, cât şi cu toate celelalte ţări din UE 27. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat în anul trecut doar 35% din PIB, acest nivel fiind cu mult mai mic în comparaţie cu media UE 27 (circa 47% din PIB). [1], [2]

Nota bene, aserţiunile din media românească conform cărora riscurile extreme care afectează în acest moment sectorul privat al economiei româneşti ar fi generate de numărul excesiv de salariaţi şi de costurile prohibitive din sectorul public al economiei reprezintă, în opinia mea, o contradicţie în termeni. Pentru că, în acest moment, statul român este, la propriu, un „stat minimal”, atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi la 1.000 de locuitori, cât şi în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor bugetare. Însă , aşa cum se întâmplă întotdeauna în „vremuri tulburi”, este mult mai util să pui la stâlpul infamiei „duşmanii poporului”, decât să-ţi recunoşti propriile erori sau neputinţe. Nimic nou sub soare, nu-i aşa?

_________________________________________________

Surse:

    1. https://www.mfinante.gov.ro;

    2. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main.



Facebook

Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și implicații sociale, Editura Pro Universitaria, 231 pagini, București, 2021

Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea volumului colegei noastre Simona Mihaiu. Lucrarea prezintă noțiuni de bază și teorii etiologice din sfera criminalității violente, alături de analize statistice și rezultate ale cercetărilor calitative realizate de autoare.  Mottoul cărții: „Orice crimă este prea mult” (Jürgen Habermas).  Simona Mihaiu, Criminalitatea violentă. Semnificații și ...

O carte despre o „moștenire”: „In honorem Sanda Golopenția”. Lecturi posibile(VIII)

 Există două tipuri ideale de realizare a volumelor „In honorem”, unul care are în vedere în mod exclusiv personalitatea celui în cauză și altul care cuprinde studii ce au drept subiect cercetările/opera celui onorat. În realitate lucrurile nu sunt atât de clar separate. În primul caz poți găsi și analize, dar în ...

Criza sociologiei românești I. Comunicarea sociologică

Cred că sociologia românească se confruntă cu o criză structurală. Este important să o luăm în serios și să experimentăm soluțiile posibile.  Acest prim articol este dedicat crizei difuzării ideilor în sociologi, a comunicării în cadrul comunității sociologice românești.  Revoluția din 1989 a pus mari speranțe în sociologie. Puținii sociologi rămași au ...

Ar fi împlinit 68 de ani

Fostul meu student din anii 1960 și prietenul dintotdeauna Cornel Constantinescu, plecat dintre noiîn plină forță creatoare, răpus de blestematul de COVID-19, s-a afirmat plenar în multiple domenii de activitate. Ca profesor, a slujit exemplar catedra universitară: prelegerile sociologice purtau amprenta sa – rigurozitate, echilibru dinamic fundamental/inovativ, teoretic/aplicativ și spontaneitate ...

Vagabondaj disciplinar

Elefantul și cei șase orbi  În cercetare, legenda indiană despre «Cei șase orbi și elefantul» este prima care îmi vine în întâmpinare. Ca un avertisment. Ca un pericol care se anunță.     Era odată ca niciodată… Șase prieteni orbi, instruiți și curioși. Auziseră multe despre cel mai mare și majestuos animal terestru: Elefantul. ...

Poliția, singură în fața infractorului

Deschid televizorul. Televizorul a devenit un mijloc foarte important de contact cu lumea. Aici văd cum este lumea în care trăiesc și ce se face pentru ca lumea noastră să fie mai bună. Iar o crimă, iar o casă spartă, iar furturi, șantaj. Violență. Bătăi între găști. Mai grav. Oameni bine ...

Timpul nu mai are răbdare

După cum este cunoscut, România a fost afectată dramatic în ultimele trei decenii de un declin demografic fără precedent. Datele din studiul studiul de caz prezentat în continuare reflectă consecințele tragice ale acestui flagel. PRI – populația rezidentă la începutul anului; PRS – populația rezidentă la sfârșitul anului.Sursa: Eurostat (demo_gind-Eurostat-Data Explorer). În ...

Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale

Semnalăm apariţia unui nou raport social elaborat de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. Raportul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie la nivel naţional privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii ...