Romania Sociala logo
Menu

O nenorocire nu vine niciodată singură

autor:   14 August 2020  

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României.

În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale a crescut în prima jumătate a acestui an cu 15,3%: 430,8 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie vs 373,5 miliarde lei la începutul anului! Drept urmare, datoria publică a României a crescut în prima jumătate a acestui an de la 35,2% din PIB la 40,2% din PIB. (1,2). Nota bene, valoarea produsului intern brut prognozată de actualul executiv pentru acest an implică o contracţie fantezistă de numai 1,9%! Însă, nivelurile producţiei industriale au scăzut în acest an cu 39% în luna aprilie, cu 27,4% în luna mai şi cu 14,8% în luna iunie comparativ cu aceleaşi perioade din anul trecut. Pe de altă parte, exporturile şi importurile de bunuri au scăzut în prima jumătate a acestui an cu 18,1%, respectiv cu 12,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. (3,4). Iar aceste fenomene recesiv-inerţiale vor afecta şi cea de a doua jumătate a acestui an, întrucât intensitatea actualei pandemii a crescut în ultimile săptămâni. Și în România şi la nivel global. În aceste circumstanţe extrem de nefavorabile, produsul intern brut se va contracta în acest an cu mai mult de 1,9% din PIB, iar valoarea datoriei guvernamentale va atinge, foarte probabil, un nivel extrem de periculos în ceea ce priveşte riscul de insolvenţă: 50% din produsul intern brut!

În al doilea rând, actualul blocaj social-economic a determinat ceea ce am putea numi, fără nicio exagerare, un colaps extrem de dramatic, ca să nu spun tragic, al natalităţii. Astfel, numărul născuţilor-vii pe teritoriul României a scăzut în prima jumătate a acestui an cu 17,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent: 79,712 născuţi-vii în prima jumătate a acestui an comparativ cu 96.394 născuţi-vii în aceeaşi perioadă din anul 2019! (5). Evident, această diminuare dramatică din prima jumătate a acestui an a numărului de născuţi-vii reprezintă, pur şi simplu, o nenorocire! O nenorocire care, din păcate, nu reprezintă un fenomen singular în cazul României, o ţară în care numărul născuţilor-vii a scăzul în perioada 1990 – 2018 cu 35,6% (314.746 vs 202.744), cu 8,4% în perioada 2018 – 2019 (202.744 vs 185.677) şi cu 17,3% în prima jumătate a acestui an! (2,5). Oare ce fel de ţară este aceea în care numărul anual al născuţilor-vii scade cu mai mult de jumătate în doar trei decenii? Ce viitor mai are o astfel de ţară?

Acestea sunt datele problemei, ca să spun aşa. De fapt, este vorba de o triplă problemă. România este foarte aproape de momentul în care datoria publică va deveni nesustenabilă. Apoi, suntem foarte aproape de momentul în care se vor naşte în fiecare an doar 70.000 de copii în cele 15.800 de localităţi rurale (comune şi sate) româneşti. (2,5.6). În sfârşit, marea majoritate a liderilor politici, a liderilor de opinie şi a ziariştilor din România nu s-au implicat şi nu se implică în niciun fel în evidenţierea şi în contracararea acestor riscuri extreme. Cum am putea numi această pasivitate? Sinucidere mioritică?

Surse de date:

  1. https://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa;
  2. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;
  3. https://ec.europa.eu/eurostat/news/news-releases
  4. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ce06r20.pdf
  5. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop06r20.pdf
  6. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_carte_ro_1.pdf.


Facebook

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există o paradigmă ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

Septimiu Chelcea, Emoțiile morale în viața de zi cu zi, București, Editura Pro Universitaria, 2023

  Eseurile din acest volum oferă cititorilor repere pentru înțelegerea emoțiilor pe care le trăim într-un context social sau altul. Aceste repere sunt, în fapt, rezultatele cercetărilor psihosociologice, care de multe ori contrazic prejuecățile sau care completează și depășesc în mod fericit cunoașterea la nivelul simțului comun. În primul rând, sunt ...