Romania Sociala logo
Menu

O poveste de succes sau un pod prea îndepărtat?

autor:   4 December 2019  

Nicolae Taran

Fără îndoială, decizia  de majorare a deficitului public cu 15,5 miliarde lei (1,5% din PIB) în perioada care a mai rămas până la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai mediatizată decizie a noului executiv. Evident, majorarea deficitului bugetului public de la 28,8 miliarde lei (2,8% din PIB), acest nivel fiind atins la sfârșitul lunii trecute, până la la un nivel de 44,3 miliarde lei (4,3% din PIB) la sfârșitul acestui an reprezintă un record sui generis. Pentru că doar executivul condus de Dacian Cioloș a mai reușit o „performanță” asemănătoare în luna decembrie a anului 2016: majorarea  deficitului public de la 5,5 miliarde lei (0,7 % din PIB) la nu mai puțin de 18,3 miliarde lei (2,4 % din PIB)! Cu toate acestea, spre deosebire de actualul executiv, guvernul Cioloș a reușit să mențină deficitul public sub pragul critic de 3% reglementat de Comisia Europeană. (1)

În aceste circumstanțe, ne putem întreba cât de eficiente au fost sau vor fi asemenea uriașe și intempestive perfuzii bugetare într-o perioadă în care economia României a crescut în termeni reali cu 4,8% în 2016, cu 7,1% în 2017, cu 4% în anul trecut și, probabil, tot cu 4% și în acest an. Nota bene, Irlanda, Malta și România au beneficiat în perioada 2010 – 2018 de cele mai mari rate de creștere economică din UE 28: 68%, 58% și 35,1%. Și dacă vom analiza retrospectiv impactul politicilor fiscale expansive și a celor bugetare moderat-expansive din Irlanda, Malta și România  asupra acestor rate de creștere, vom constata că aceste politici au reprezentat factori de creștere extrem de importanți în toate țările menționate. (2) Iar în cazul României, relația directă dintre fiscalitatea expansivă și imputul monetar masiv din decembrie 2016, pe de o parte, și creșterea economică cu mult peste așteptări din 2017, pe de altă parte, este mai mult decât evidentă. Și asemenea corelații pot fi evidențiate cu ușurință mai ales în ultimii trei ani.

Rezultă, deci, că majorarea deficitului public cu 15,5 miliarde lei în zilele care au mai rămas până la sfârșitul acestui an poate deveni, în anumite condiții, o poveste de succes. Și nu doar în ceea ce privește finanțarea unor  „cadouri electorale” fără precedent. Dar care sunt aceste condiții? În primul rând, este necesar ca această uriașă infuzie de lichiditate în economia românească să fie profitabilă pentru băncile și companiile financiare care vor credita acest imput monetar, respectiv pentru companiile din economia reală (comerț, servicii, producție). În al doilea rând, această intempestivă și masivă majorare a deficitului public de către guvernul de la București este imposibilă fără acordul explicit sau tacit al noului executiv de la Bruxelles. În sfârșit, succesul acestei mult discutate rectificări bugetare implică o minimă solidaritate a liderilor care „fac jocurile” în Parlamentul României.

Din câte îmi dau seama, efectele preconizatei rectificări bugetare a guvernului PNL sunt perfect congruente, ca să spun așa, cu interesele celor care au investit în companiile financiare sau nefinanciare, naționale sau multinaționale din România. Apoi, sunt convins că executivul de la Bruxelles nu va sancționa noul guvern de la București pentru că își va încheia primele trei luni de guvernare cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Pentru că PNL și USR-Plus sunt partide „proeuropene” și nu „antieuropene” ca și PSD, nu-i așa? Cu toate acestea, sunt la fel de convins că probabilitatea de succes a acestui proiect deosebit de ambițios și de riscant este neglijabilă. De ce? Pentru că principalul aliat al PNL, USR-Plus, vrea cu orice preț dizolvarea actualului legislativ și organizarea unor alegeri anticipate. De ce cu orice preț? Pentru că, în caz contrar, va fi înghițit de „aliații” din PNL. Din acest motiv, rectificarea bugetară miraculoasă trâmbițată de PNL reprezintă de fapt „un pod prea îndepărtat” și nimic mai mult.

Rămâne de văzut ce se va întâpla în zilele următoare. Vom trăi și vom vedea!

Surse: (1) http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa; (2) https://ec.europa.eu/eurostat/data/database.



Facebook

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Raport social al ICCV – Stare de urgență pentru consumul populației

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra consumului populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Când va fi vârful pandemiei în România? O veste bună: a fost deja în 29 aprilie

Cu toții suntem obsedați de întrebarea: când va fi „vârful” pandemiei din care începe declinul ?  În România Socială (30 aprilie) am avansat ipoteza că 29 aprilie este vârful epidemiei, 30 aprilie fiind prima zi de descreștere a îmbolnăvirii. O ipoteză surprinzătoare, deși era bazată pe un calcul utilizând seriile oficiale de date. Azi, 10 mai, ...