Romania Sociala logo
Menu

O poveste de succes sau un pod prea îndepărtat?

autor:   4 December 2019  

Nicolae Taran

Fără îndoială, decizia  de majorare a deficitului public cu 15,5 miliarde lei (1,5% din PIB) în perioada care a mai rămas până la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai mediatizată decizie a noului executiv. Evident, majorarea deficitului bugetului public de la 28,8 miliarde lei (2,8% din PIB), acest nivel fiind atins la sfârșitul lunii trecute, până la la un nivel de 44,3 miliarde lei (4,3% din PIB) la sfârșitul acestui an reprezintă un record sui generis. Pentru că doar executivul condus de Dacian Cioloș a mai reușit o „performanță” asemănătoare în luna decembrie a anului 2016: majorarea  deficitului public de la 5,5 miliarde lei (0,7 % din PIB) la nu mai puțin de 18,3 miliarde lei (2,4 % din PIB)! Cu toate acestea, spre deosebire de actualul executiv, guvernul Cioloș a reușit să mențină deficitul public sub pragul critic de 3% reglementat de Comisia Europeană. (1)

În aceste circumstanțe, ne putem întreba cât de eficiente au fost sau vor fi asemenea uriașe și intempestive perfuzii bugetare într-o perioadă în care economia României a crescut în termeni reali cu 4,8% în 2016, cu 7,1% în 2017, cu 4% în anul trecut și, probabil, tot cu 4% și în acest an. Nota bene, Irlanda, Malta și România au beneficiat în perioada 2010 – 2018 de cele mai mari rate de creștere economică din UE 28: 68%, 58% și 35,1%. Și dacă vom analiza retrospectiv impactul politicilor fiscale expansive și a celor bugetare moderat-expansive din Irlanda, Malta și România  asupra acestor rate de creștere, vom constata că aceste politici au reprezentat factori de creștere extrem de importanți în toate țările menționate. (2) Iar în cazul României, relația directă dintre fiscalitatea expansivă și imputul monetar masiv din decembrie 2016, pe de o parte, și creșterea economică cu mult peste așteptări din 2017, pe de altă parte, este mai mult decât evidentă. Și asemenea corelații pot fi evidențiate cu ușurință mai ales în ultimii trei ani.

Rezultă, deci, că majorarea deficitului public cu 15,5 miliarde lei în zilele care au mai rămas până la sfârșitul acestui an poate deveni, în anumite condiții, o poveste de succes. Și nu doar în ceea ce privește finanțarea unor  „cadouri electorale” fără precedent. Dar care sunt aceste condiții? În primul rând, este necesar ca această uriașă infuzie de lichiditate în economia românească să fie profitabilă pentru băncile și companiile financiare care vor credita acest imput monetar, respectiv pentru companiile din economia reală (comerț, servicii, producție). În al doilea rând, această intempestivă și masivă majorare a deficitului public de către guvernul de la București este imposibilă fără acordul explicit sau tacit al noului executiv de la Bruxelles. În sfârșit, succesul acestei mult discutate rectificări bugetare implică o minimă solidaritate a liderilor care „fac jocurile” în Parlamentul României.

Din câte îmi dau seama, efectele preconizatei rectificări bugetare a guvernului PNL sunt perfect congruente, ca să spun așa, cu interesele celor care au investit în companiile financiare sau nefinanciare, naționale sau multinaționale din România. Apoi, sunt convins că executivul de la Bruxelles nu va sancționa noul guvern de la București pentru că își va încheia primele trei luni de guvernare cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Pentru că PNL și USR-Plus sunt partide „proeuropene” și nu „antieuropene” ca și PSD, nu-i așa? Cu toate acestea, sunt la fel de convins că probabilitatea de succes a acestui proiect deosebit de ambițios și de riscant este neglijabilă. De ce? Pentru că principalul aliat al PNL, USR-Plus, vrea cu orice preț dizolvarea actualului legislativ și organizarea unor alegeri anticipate. De ce cu orice preț? Pentru că, în caz contrar, va fi înghițit de „aliații” din PNL. Din acest motiv, rectificarea bugetară miraculoasă trâmbițată de PNL reprezintă de fapt „un pod prea îndepărtat” și nimic mai mult.

Rămâne de văzut ce se va întâpla în zilele următoare. Vom trăi și vom vedea!

Surse: (1) http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa; (2) https://ec.europa.eu/eurostat/data/database.



Facebook

România deleuziană. Fragmentul XXXIV, despre „Despre democrație în America” ( Tocqueville) într-o citire postmodernă. Lecturi posibile (V)

Tocqueville, autorul: Miza demersului nostru constă în intenția de a-l redescoperi pe Tocqueville, prin „redescoperire” înțelegând ceea ce Foucault enunță ca fiind efortul de a scoate la lumină „efectele analogiei sau de izomorfism care, pornind de la formele actuale ale cunoaşterii,  fac perceptibilă o figură care a devenit neclară sau ...

Publicistică sociologică la Târgul de Carte Gaudeamus

Târgul de Carte Gaudeamus Ediția a XXVI-a se va desfășura în Pavilionul B2 Romexpo, București, în perioada 20-24 noiembrie 2019. Organizatori sunt Radio România și Reading Program. Dl. Oltea Şerban-Pârâu se ocupă de Management Consultant din partea Radio Romania Media Cultural Centre, iar dl. Vladimir Epstein este Honorary Director. Printre evenimentele ...

Transhumanța, altfel….

Un om, căruia îi cam  plăcea să umble în lung și în lat pentru a se convinge dacă astronomii și fizicienii au avut/sau nu, dreptate atunci când au lansat , în circuitul științific, ideea că pământul ar fi rotund (!?), pre numele său Nea Alecu, a poposit  de vreo cinci ani  în zona Cotroceniului, ...

Conferința națională cu participare internațională „Devianță și criminalitate. Evoluție, tendinţe și perspective” „DECRET” – ediția 5/2019

În perioada 14-15 noiembrie 2019 a fost organizată de către Facultatea de Științe Economce, Juridice și Administrative, Universitatea „George Bacovia” din Bacău a cincea ediție a conferinței naționale cu participare internațională „DECRET – Devianță și criminalitate. Evoluție, tendințe și perspective”. Conferința s-a bucurat de o amplă susținere din partea instituțiilor ...

O falsă avertizare și minunații ei propagandiști

După cum este cunoscut, România a înregistrat în perioada 2010 – 2018 o creștere economică în termeni reali de 35,1%. Nota bene, aceast nivel al creșterii produsului intern brut (PIB) a fost depășit în UE 28 doar de Irlanda (68%) și de Malta (58%). (1) În acest context, în presa din România și din străinătate ...

Gina Stoiciu, Exilul : Viața în fragmente, Polirom , 2014.

De ce scriu exilul? Poate pentru că vreau să îl ințeleg. Poate pentru că vreau să las o dovadă a existenței exilului și a existenței mele . Sunt cuvintele testament ale autoarei, Gina Stoiciu, care pune exilul canadian în cuvinte, 30 de ani mai târziu. Exilul ca și emigrația se povestesc ...

Un test pentru viziunea politică a celor doi candidaţi pentru preşedinţie

Peste 10 zile vor fi alegerile prezidenţiale. Alegătorii se aşteaptă ca cei doi candidaţi din turul doi să-şi clarifice viziunile politice pe care vor să le promoveze. Constituţia cere ca preşedintele să nu aibă angajare politică, dar e normal să aibă o viziune politică. Noi, alegătorii, suntem îndreptăţiţi să ştim ce viziuni politice au ...

Cu cine să votez pe 10 noiembrie? Hai să vedem

Peste câteva zile vor fi alegeri pentru Președinte. Sunt mai mulți candidați. Ca sociolog, neafiliat politic, sunt obișnuit mai întâi să analizez. Nu am citit cu atenție discursurile candidaților, dar cred că, în virtutea poziției lor, ei vor tinde să prefere un discurs electoral destul de predictibil. Primul lucru care trebuie examinat: relația candidaților cu ...