Romania Sociala logo
Menu

O poveste de succes sau un pod prea îndepărtat?

autor:   4 December 2019  

Nicolae Taran

Fără îndoială, decizia  de majorare a deficitului public cu 15,5 miliarde lei (1,5% din PIB) în perioada care a mai rămas până la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai mediatizată decizie a noului executiv. Evident, majorarea deficitului bugetului public de la 28,8 miliarde lei (2,8% din PIB), acest nivel fiind atins la sfârșitul lunii trecute, până la la un nivel de 44,3 miliarde lei (4,3% din PIB) la sfârșitul acestui an reprezintă un record sui generis. Pentru că doar executivul condus de Dacian Cioloș a mai reușit o „performanță” asemănătoare în luna decembrie a anului 2016: majorarea  deficitului public de la 5,5 miliarde lei (0,7 % din PIB) la nu mai puțin de 18,3 miliarde lei (2,4 % din PIB)! Cu toate acestea, spre deosebire de actualul executiv, guvernul Cioloș a reușit să mențină deficitul public sub pragul critic de 3% reglementat de Comisia Europeană. (1)

În aceste circumstanțe, ne putem întreba cât de eficiente au fost sau vor fi asemenea uriașe și intempestive perfuzii bugetare într-o perioadă în care economia României a crescut în termeni reali cu 4,8% în 2016, cu 7,1% în 2017, cu 4% în anul trecut și, probabil, tot cu 4% și în acest an. Nota bene, Irlanda, Malta și România au beneficiat în perioada 2010 – 2018 de cele mai mari rate de creștere economică din UE 28: 68%, 58% și 35,1%. Și dacă vom analiza retrospectiv impactul politicilor fiscale expansive și a celor bugetare moderat-expansive din Irlanda, Malta și România  asupra acestor rate de creștere, vom constata că aceste politici au reprezentat factori de creștere extrem de importanți în toate țările menționate. (2) Iar în cazul României, relația directă dintre fiscalitatea expansivă și imputul monetar masiv din decembrie 2016, pe de o parte, și creșterea economică cu mult peste așteptări din 2017, pe de altă parte, este mai mult decât evidentă. Și asemenea corelații pot fi evidențiate cu ușurință mai ales în ultimii trei ani.

Rezultă, deci, că majorarea deficitului public cu 15,5 miliarde lei în zilele care au mai rămas până la sfârșitul acestui an poate deveni, în anumite condiții, o poveste de succes. Și nu doar în ceea ce privește finanțarea unor  „cadouri electorale” fără precedent. Dar care sunt aceste condiții? În primul rând, este necesar ca această uriașă infuzie de lichiditate în economia românească să fie profitabilă pentru băncile și companiile financiare care vor credita acest imput monetar, respectiv pentru companiile din economia reală (comerț, servicii, producție). În al doilea rând, această intempestivă și masivă majorare a deficitului public de către guvernul de la București este imposibilă fără acordul explicit sau tacit al noului executiv de la Bruxelles. În sfârșit, succesul acestei mult discutate rectificări bugetare implică o minimă solidaritate a liderilor care „fac jocurile” în Parlamentul României.

Din câte îmi dau seama, efectele preconizatei rectificări bugetare a guvernului PNL sunt perfect congruente, ca să spun așa, cu interesele celor care au investit în companiile financiare sau nefinanciare, naționale sau multinaționale din România. Apoi, sunt convins că executivul de la Bruxelles nu va sancționa noul guvern de la București pentru că își va încheia primele trei luni de guvernare cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB. Pentru că PNL și USR-Plus sunt partide „proeuropene” și nu „antieuropene” ca și PSD, nu-i așa? Cu toate acestea, sunt la fel de convins că probabilitatea de succes a acestui proiect deosebit de ambițios și de riscant este neglijabilă. De ce? Pentru că principalul aliat al PNL, USR-Plus, vrea cu orice preț dizolvarea actualului legislativ și organizarea unor alegeri anticipate. De ce cu orice preț? Pentru că, în caz contrar, va fi înghițit de „aliații” din PNL. Din acest motiv, rectificarea bugetară miraculoasă trâmbițată de PNL reprezintă de fapt „un pod prea îndepărtat” și nimic mai mult.

Rămâne de văzut ce se va întâpla în zilele următoare. Vom trăi și vom vedea!

Surse: (1) http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=acasa; (2) https://ec.europa.eu/eurostat/data/database.



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...