Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

autor:   30 November 2018   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) – de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) – de la 36,9% la 35,1%.



Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat,

2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. UK – Marea Britanie.

Ar mai fi de adăugat că diminuarea poverii fiscale s-a accentuat în ultimii doi ani, efectele acesteia fiind amplificate considerabil prin majorări substanţiale ale salariului minim pe economie, pensiilor şi salariilor din sectorul public. Nota bene, conform datelor comunicate de Eurostat, investitorii români şi străini care deţin capital în România au beneficiat în ultimii doi ani de cea mai stimulativă politică fiscală comparativ cu celelalte state din UE. Drept urmare, salariile au crescut semnificativ și la nivel macroeconomic și în sectorul public. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că angajații români din sectorul public au beneficiat anul trecut de salarii mai mari decât cei din Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria.



Sursa: Eurostat. SMA – salarii medii brute anuale, în euro, pps – un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările din UE, NM – nivel macroeconomic, SP – sectorul public, CF – companii financiare, IC – informatică şi comunicaţii.

 

În aceste condiţii, relaxarea fiscală  și creșterile salariale au determinat o creştere rapidă a cererii şi a ofertei agregate de bunuri pentru consum, pentru investiţii şi pentru export. România a înregistrat în perioada 2012-2017 cea mai mare rată medie anuală de creştere a PIB (4,56%) comparativ cu celelalte state din UE. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat, datoriile din sectorul public nu au fost scăpate de sub control.



Sursa: Eurostat. Mpps pc – miliarde euro pps în preţuri constante, RC – rate medii anuale de creştere.

Creşterea produsului intern brut în perioada 2012 – 2017 de la 14.300 euro pps pe locuitor (53,7% din media UE) la 18.700 euro pps pe locuitor (62,5% din media UE), precum şi a consumului de bunuri şi servicii pe locuitor de la 8.900 euro pps (59,9% din media UE) la 11.600 euro pps (71,6% din media UE) reprezintă principalele efecte pozitive ale relaxării fiscale din ultimii doi ani. Pe cale de consecinţă, România a devansat anul trecut Bulgaria şi Croaţia în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, respectiv Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Estonia (!) în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii pe locuitor, conform datelor publicate de Eurostat. Cu alte cuvinte, datorită depăşirii pragului critic de 60% din media comunitară a produsului intern brut pe locuitor, România a devenit o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cadrul UE. Să sperăm că acest salt calitativ este ireversibil!



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...