Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

autor:   30 November 2018   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) – de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) – de la 36,9% la 35,1%.



Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat,

2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. UK – Marea Britanie.

Ar mai fi de adăugat că diminuarea poverii fiscale s-a accentuat în ultimii doi ani, efectele acesteia fiind amplificate considerabil prin majorări substanţiale ale salariului minim pe economie, pensiilor şi salariilor din sectorul public. Nota bene, conform datelor comunicate de Eurostat, investitorii români şi străini care deţin capital în România au beneficiat în ultimii doi ani de cea mai stimulativă politică fiscală comparativ cu celelalte state din UE. Drept urmare, salariile au crescut semnificativ și la nivel macroeconomic și în sectorul public. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că angajații români din sectorul public au beneficiat anul trecut de salarii mai mari decât cei din Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria.



Sursa: Eurostat. SMA – salarii medii brute anuale, în euro, pps – un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările din UE, NM – nivel macroeconomic, SP – sectorul public, CF – companii financiare, IC – informatică şi comunicaţii.

 

În aceste condiţii, relaxarea fiscală  și creșterile salariale au determinat o creştere rapidă a cererii şi a ofertei agregate de bunuri pentru consum, pentru investiţii şi pentru export. România a înregistrat în perioada 2012-2017 cea mai mare rată medie anuală de creştere a PIB (4,56%) comparativ cu celelalte state din UE. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat, datoriile din sectorul public nu au fost scăpate de sub control.



Sursa: Eurostat. Mpps pc – miliarde euro pps în preţuri constante, RC – rate medii anuale de creştere.

Creşterea produsului intern brut în perioada 2012 – 2017 de la 14.300 euro pps pe locuitor (53,7% din media UE) la 18.700 euro pps pe locuitor (62,5% din media UE), precum şi a consumului de bunuri şi servicii pe locuitor de la 8.900 euro pps (59,9% din media UE) la 11.600 euro pps (71,6% din media UE) reprezintă principalele efecte pozitive ale relaxării fiscale din ultimii doi ani. Pe cale de consecinţă, România a devansat anul trecut Bulgaria şi Croaţia în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, respectiv Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Estonia (!) în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii pe locuitor, conform datelor publicate de Eurostat. Cu alte cuvinte, datorită depăşirii pragului critic de 60% din media comunitară a produsului intern brut pe locuitor, România a devenit o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cadrul UE. Să sperăm că acest salt calitativ este ireversibil!



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...