Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

autor:   30 November 2018   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) – de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) – de la 36,9% la 35,1%.



Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat,

2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. UK – Marea Britanie.

Ar mai fi de adăugat că diminuarea poverii fiscale s-a accentuat în ultimii doi ani, efectele acesteia fiind amplificate considerabil prin majorări substanţiale ale salariului minim pe economie, pensiilor şi salariilor din sectorul public. Nota bene, conform datelor comunicate de Eurostat, investitorii români şi străini care deţin capital în România au beneficiat în ultimii doi ani de cea mai stimulativă politică fiscală comparativ cu celelalte state din UE. Drept urmare, salariile au crescut semnificativ și la nivel macroeconomic și în sectorul public. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că angajații români din sectorul public au beneficiat anul trecut de salarii mai mari decât cei din Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria.



Sursa: Eurostat. SMA – salarii medii brute anuale, în euro, pps – un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările din UE, NM – nivel macroeconomic, SP – sectorul public, CF – companii financiare, IC – informatică şi comunicaţii.

 

În aceste condiţii, relaxarea fiscală  și creșterile salariale au determinat o creştere rapidă a cererii şi a ofertei agregate de bunuri pentru consum, pentru investiţii şi pentru export. România a înregistrat în perioada 2012-2017 cea mai mare rată medie anuală de creştere a PIB (4,56%) comparativ cu celelalte state din UE. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat, datoriile din sectorul public nu au fost scăpate de sub control.



Sursa: Eurostat. Mpps pc – miliarde euro pps în preţuri constante, RC – rate medii anuale de creştere.

Creşterea produsului intern brut în perioada 2012 – 2017 de la 14.300 euro pps pe locuitor (53,7% din media UE) la 18.700 euro pps pe locuitor (62,5% din media UE), precum şi a consumului de bunuri şi servicii pe locuitor de la 8.900 euro pps (59,9% din media UE) la 11.600 euro pps (71,6% din media UE) reprezintă principalele efecte pozitive ale relaxării fiscale din ultimii doi ani. Pe cale de consecinţă, România a devansat anul trecut Bulgaria şi Croaţia în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, respectiv Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Estonia (!) în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii pe locuitor, conform datelor publicate de Eurostat. Cu alte cuvinte, datorită depăşirii pragului critic de 60% din media comunitară a produsului intern brut pe locuitor, România a devenit o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cadrul UE. Să sperăm că acest salt calitativ este ireversibil!



Facebook

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...