Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

autor:   30 November 2018   

Nicolae Taran

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) – de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) – de la 36,9% la 35,1%.



Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat,

2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. UK – Marea Britanie.

Ar mai fi de adăugat că diminuarea poverii fiscale s-a accentuat în ultimii doi ani, efectele acesteia fiind amplificate considerabil prin majorări substanţiale ale salariului minim pe economie, pensiilor şi salariilor din sectorul public. Nota bene, conform datelor comunicate de Eurostat, investitorii români şi străini care deţin capital în România au beneficiat în ultimii doi ani de cea mai stimulativă politică fiscală comparativ cu celelalte state din UE. Drept urmare, salariile au crescut semnificativ și la nivel macroeconomic și în sectorul public. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că angajații români din sectorul public au beneficiat anul trecut de salarii mai mari decât cei din Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria.



Sursa: Eurostat. SMA – salarii medii brute anuale, în euro, pps – un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările din UE, NM – nivel macroeconomic, SP – sectorul public, CF – companii financiare, IC – informatică şi comunicaţii.

 

În aceste condiţii, relaxarea fiscală  și creșterile salariale au determinat o creştere rapidă a cererii şi a ofertei agregate de bunuri pentru consum, pentru investiţii şi pentru export. România a înregistrat în perioada 2012-2017 cea mai mare rată medie anuală de creştere a PIB (4,56%) comparativ cu celelalte state din UE. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat, datoriile din sectorul public nu au fost scăpate de sub control.



Sursa: Eurostat. Mpps pc – miliarde euro pps în preţuri constante, RC – rate medii anuale de creştere.

Creşterea produsului intern brut în perioada 2012 – 2017 de la 14.300 euro pps pe locuitor (53,7% din media UE) la 18.700 euro pps pe locuitor (62,5% din media UE), precum şi a consumului de bunuri şi servicii pe locuitor de la 8.900 euro pps (59,9% din media UE) la 11.600 euro pps (71,6% din media UE) reprezintă principalele efecte pozitive ale relaxării fiscale din ultimii doi ani. Pe cale de consecinţă, România a devansat anul trecut Bulgaria şi Croaţia în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, respectiv Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Estonia (!) în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii pe locuitor, conform datelor publicate de Eurostat. Cu alte cuvinte, datorită depăşirii pragului critic de 60% din media comunitară a produsului intern brut pe locuitor, România a devenit o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cadrul UE. Să sperăm că acest salt calitativ este ireversibil!



Facebook

Influențează participarea în rețelele de socializare orientarea opiniei publice spre dreapta?

Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective. Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)   Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, ...

Immanuel Wallerstein (1930-2019)

A încetat din viaţă marele sociolog american Immanuel Wallerstein. Personalitate de prim rang a sociologiei mondiale, critic al capitalismului global, participant la Forumul Social Mondial, Wallerstein a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din a doua a parte a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. În lunga sa carieră de profesor şi ...

Exploatarea sexuală criminală: o problemă globală a României (1)

Sunt două posibilități ca o problemă socială gravă să rămână netratată: să fie ignorată sau natura ei să fie definită greșit.  În ultima lună a izbucnit în atenția publică problema traficului de ființe vii. La început, a apărut ca o problemă punctuală într-o comunitate: două fete adolescente au dispărut. Pe baza ...

Septimiu Chelcea, Adina Chelcea, De Gustibus. Eseuri psihosociologice

Cu deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi viaţa de zi cu zi. Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai ...

Neadevăruri despre Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului

Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat. Cu sincere păreri de rău, Cătălin Zamfir ______________________________________________________________________________ Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani ...

Exerciții de sociologie: cum cercetăm realitatea socială?

Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie. O analiză sociologică[1] are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea nivel, explicația. ...

Invitație la dezbatere: Proiectul de țară al României

Schimbările structurale ale Românie, care au constituit conținutul ”tranziției”, s-au finalizat. După 30 de ani, România este o țară schimbată, dar încă, din multe puncte de vedere,o țară subdezvoltată. Ne confruntăm cu dificultăți economice, dar și cu complexe probleme sociale. Este normal să ne întrebăm dacă în viitorii 10-20 de ani România ...

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...