După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) – de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) – de la 36,9% la 35,1%.

Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat,

2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. UK – Marea Britanie.

Ar mai fi de adăugat că diminuarea poverii fiscale s-a accentuat în ultimii doi ani, efectele acesteia fiind amplificate considerabil prin majorări substanţiale ale salariului minim pe economie, pensiilor şi salariilor din sectorul public. Nota bene, conform datelor comunicate de Eurostat, investitorii români şi străini care deţin capital în România au beneficiat în ultimii doi ani de cea mai stimulativă politică fiscală comparativ cu celelalte state din UE. Drept urmare, salariile au crescut semnificativ și la nivel macroeconomic și în sectorul public. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că angajații români din sectorul public au beneficiat anul trecut de salarii mai mari decât cei din Cehia, Polonia, Ungaria și Bulgaria.

Sursa: Eurostat. SMA – salarii medii brute anuale, în euro, pps – un etalon monetar cu aceeaşi putere de cumpărare în toate ţările din UE, NM – nivel macroeconomic, SP – sectorul public, CF – companii financiare, IC – informatică şi comunicaţii.

În aceste condiţii, relaxarea fiscală  și creșterile salariale au determinat o creştere rapidă a cererii şi a ofertei agregate de bunuri pentru consum, pentru investiţii şi pentru export. România a înregistrat în perioada 2012-2017 cea mai mare rată medie anuală de creştere a PIB (4,56%) comparativ cu celelalte state din UE. Pe de altă parte, aşa cum am menţionat, datoriile din sectorul public nu au fost scăpate de sub control.

Sursa: Eurostat. Mpps pc – miliarde euro pps în preţuri constante, RC – rate medii anuale de creştere.

Creşterea produsului intern brut în perioada 2012 – 2017 de la 14.300 euro pps pe locuitor (53,7% din media UE) la 18.700 euro pps pe locuitor (62,5% din media UE), precum şi a consumului de bunuri şi servicii pe locuitor de la 8.900 euro pps (59,9% din media UE) la 11.600 euro pps (71,6% din media UE) reprezintă principalele efecte pozitive ale relaxării fiscale din ultimii doi ani. Pe cale de consecinţă, România a devansat anul trecut Bulgaria şi Croaţia în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, respectiv Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi Estonia (!) în ceea ce priveşte consumul de bunuri şi servicii pe locuitor, conform datelor publicate de Eurostat. Cu alte cuvinte, datorită depăşirii pragului critic de 60% din media comunitară a produsului intern brut pe locuitor, România a devenit o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cadrul UE. Să sperăm că acest salt calitativ este ireversibil!