Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

autor:   6 December 2018   

Nicolae Taran

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul meu. În schimb, îmi propun să evaluez, pe baza datelor empirice, validitatea nenumăratelor avertismente referitoare la efectele inevitabil devastatoare ale actualei politici financiare din România.

Cei care contestă reducerea semnificativă a impozitelor şi a taxelor (relaxarea fiscală), dublată de creşterea pensiilor, a salariului minim şi a retribuţiilor din sectorul public, susţin că o asemenea opţiune implică în mod inevitabil o dinamică explozivă a cererii solvabile de bunuri de consum. Iar această propensiune excesivă pentru consum va determina o inflaţie galopantă, un colaps al investiţiilor şi o creştere nesustenabilă valutar a importurilor de bunuri de consum.

Datele prezentate în continuare reflectă în mod indubitabil faptul că relaxarea fiscală dublată de creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor nu au determinat hiperinflaţie în România, aşa cum prognozau acum câteva luni tot felul de pseudo-experţi din ţară şi din străinătate.



Într-adevăr, dacă analizăm datele din tabelul mai sus putem constata fără nicio dificultate că România nu a fost afectată de creşteri semnificative de preţuri în perioada 2012-2018. În schimb, deflaţia din perioada 2015-2016 a blocat într-o anumită măsură creşterea economică din acea perioadă. Desigur, creşterea ratei inflaţiei de la 1,1% în anul trecut la 4,2% în luna octombrie a acestui an reprezintă o disfuncţie destul de importantă, dar această creştere este cu mult mai mică comparativ cu anticipaţiile alarmiste intens difuzate de unele posturi autohtone de televiziune şi radio. Ar mai fi de subliniat că România este devansată în acest moment de Estonia în ceea ce priveşte nivelul inflaţiei, în această ţară nivelul anual al inflaţiei era luna trecută de 4,5%. Mai mult, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prognozat acum câteva zile că rata anuală a inflaţiei se va diminua în luna decembrie până la 3,5%.

Cât priveşte creşterea explozivă a consumului şi a importurilor, colapsul investiţiilor, precum şi prăbuşirea cursului de schimb, aceste prezumţii s-au dovedit la fel de false ca şi cea referitoare la iminenţa hiperinflaţiei. Astfel, consumul final total (CFT) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 78,2 % la 77,7 % din PIB, consumul final al populaţiei (CFP) s-a menţinut la acelaşi nivel (62,0 % vs 61,8 %), în timp ce deficitul extern în comerţul cu bunuri şi servicii al României s-a redus în aceeaşi perioadă şi în termeni nominali (6,8 miliarde euro vs 4 miliarde euro) şi ca pondere în produsul intern brut (5,2 % vs 2,1 %). Iar leul s-a depreciat nesemnificativ în ultimii cinci ani comparativ cu moneda unică europeană (4,4593/euro vs 4,5688/euro).



Sursa: Eurostat. CFT – consumul final total, CFP – consumul final al populaţiei, INV – investiţii, EN – exporturi nete.

În opinia mea, diminuarea din ultimii cinci ani a investiţiilor (27,0% vs 24,4% din PIB) reprezintă o corecţie absolut necesară care nu ar trebui să îngrijoreze nici experţii, nici oamenii de afaceri şi nici decidenţii politici din ţară şi din străinătate. De ce? Pentru că această diminuare cu 2,6 puncte procentuale a ponderii investiţiilor în produsul intern brut a fost precedată de recesiunea acută din perioada 2009-2010. Atunci, valoarea acestui indicator a scăzut într-un singur an de la 32,2% la doar 26,6%! Acest colaps a fost generat de afluxul excesiv de investiţii externe, aflux care a atins în 2008 un nivel nesustenabil nu doar în România, ci şi în Bulgaria (37,0% din PIB). Drept urmare, economiile României şi Bulgariei s-au metamorfozat în bule investiţionale care s-au prăbuşit pur şi simplu în doar câteva luni. Și aceste seisme nu reprezintă cazuri izolate sau accidente de tip emergent. Nici vorbă de aşa ceva! Atunci când stocul de capital din economia reală devine excesiv, creşterea economică devine nesustenabilă şi economiile întră în colaps.

Cu alte cuvinte, creşterea economică determinată de propensiunea excesivă pentru investiţii este cu mult mai riscantă comparativ cu cea determinată de consumul exagerat de bunuri curente. În primul caz, excesul de bunuri de investiţii implică în mod inevitabil imobilizări patrimoniale imense care devin inaccesibile la un moment dat, deoarece nu mai există cerere solvabilă pentru asemenea bunuri. Dacă se construiesc prea multe clădiri sau prea multe capacităţi de producţie la nivel macroeconomic, este evident că procesul de creştere economică nu mai este sustenabil. În cel de-al doilea caz, consumul în exces generează inflaţie pe piaţa bunurilor de consum şi scăderea motivaţiei pentru economisire. Din această cauză, băncile măresc dobânzile la depozite, iar economisirea devine astfel mai atractivă decât consumul. Drept urmare, motivaţia pentru consum scade, iar creditarea consumului nu mai este eficientă.  De aceea, „creşterea pe consum”, un termen argotic extrem de des folosit în aceste zile de ziariştii români, este întotdeauna mai puţin riscantă decât „creşterea pe investiţii”, ca să folosesc un termen echivalent. Evident, excesul de creditare implică, în ambele cazuri, o amânare a recesiunii cu preţul amplificării consecinţelor acesteia.  Exact la fel ca şi atunci când consumăm în mod sistematic droguri pentru a evada din lumea reală…



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...