Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

autor:   15 December 2018   

Nicolae Taran

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care au pus în circulaţie aceste opinii au eludat sau minimalizat contribuţia decisivă a companiilor nefinanciare cu capital străin (FATS) la declanşarea şi propagarea acestui fenomen fără precedent în ultimele trei decenii. Oare de ce?

Dacă renunţăm la clişee şi la prejudecăţi ideologice, putem observa fără nicio dificultate că multinaţionalele din România şi din toate celelalte state din UE sunt mult mai competitive şi mai performante decât companiile nefinanciare cu capital autohton (CNA). Și, foarte probabil, acest fenomen nu este specific doar bătrânului continent.

Companiile multinaţionale nefinanciare beneficiază în acest moment de cote de piaţă importante în toate ţările din UE. Astfel, conform Eurostat, ponderea FATS în valoarea adăugată brută totală realizată în 2015 de companiile nefinanciare comunitare era 24,6% la nivelul UE, 32,7% în Bulgaria, 41,8% în Cehia, 20,1% în Germania, 16,5% în Franţa, 15,2% în Italia, 52,5% în Ungaria, 35,5% în Polonia, 43,9% în România şi 29,6% în Marea Britanie.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii (valoarea adăugată pe salariat) şi nivelul cheltuielilor de personal pe salariat, companiile FATS înregistrau în acelaşi an niveluri aproximativ duble, cu mici excepţii, ale acestor indicatori de eficienţă comparativ cu companiile nefinanciare cu capital autohton în toate ţările din UE!



Sursa: Eurostat. VABS – valoarea adăugată brută pe salariat, CPS – cheltuieli de personal pe salariat.

Din această perspectivă, concluzia care urmează este inerentă: în 2015, companiile multinaţionale nefinanciare au reprezentat principalul factor de creştere nu doar în România, ci în toate ţările din UE. Mai mult, dacă extindem analiza precedentă la nivelul perioadei 2010-2015, vom constata că multinaţionalele din economia reală au avut un rol determinant în ceea ce priveşte relansarea creşterii economice în toate ţările din UE. Din păcate, însă, acest fapt este eludat nu doar în România…



Facebook

Semestrul European: analiza raportului de tara pentru România – 1

Document de lucru sau document oficial al Comisiei? În mod surprinzător, cel mai recent Raport privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România nu este un document asumat de executivul de la Bruxelles, ci un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”. Într-adevăr, cei care vor ...

România deleuziană. Fragmentul XXIX despre copilărie. Amintiri din secolul XX (II)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Lucrurile chiar așa stau și ele confirmă  indirect,  o ...

Academia Română – Câteva precizări privind Conținutul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și chestiunea autonomiei

Academia Română face aceste precizări ca urmare a apariției în presă a unor declarații aparținând domnului Kelemen Hunor, președintele UDMR. Termenul de autonomie, în înțelesul invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, anume la articolul ...

Prioritate absolută în sociologia românească

În sincronie cu toate instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul științific de profil. Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de ...

Centenar Tiberiu Bogdan

La 21 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea celui care a fost Profesorul Tiberiu Bogdan (m. 1995). A fost nu numai un excelent profesor pentru studenți, ci și un model de profesor pentru profesori. Om de o amplă cultură și de desăvârșită probitate științifică, Tiberiu Bogdan a ținut primele cursuri de ...

Fake news-urile: cocktailuri cu minciuni

După evenimentele din Decembrie ’89, limba română s-a îmbogățit cu multe neologisme. Între acestea, expresia „fake news” a prins teren nu numai în limbajul specialiștilor în comunicare, ci și în vorbirea de zi cu zi. În limba engleză, sintagma „fake news” a apărut în urmă cu 130 de ani, în ...

Economia României după Marea Unire, volumul II

În luna decembrie 2018 a apărut lucrarea Economia României după Marea Unire, vol. II Economia sectorială, coordonator principal academician Aurel Iancu. Apărut în condiţii grafice deosebite la prestigioasa Editură a Academiei Române, Volumul continuă seria Civilizaţia românească, coordonator Victor Spinei, din care fac parte, între altele, Istoria socială a României, autor Cătălin Zamfir şi Demografia ...

Am văzut și eu în-juriștii la… grevă!

Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare... Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția  ...