Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

autor:   15 December 2018  

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care au pus în circulaţie aceste opinii au eludat sau minimalizat contribuţia decisivă a companiilor nefinanciare cu capital străin (FATS) la declanşarea şi propagarea acestui fenomen fără precedent în ultimele trei decenii. Oare de ce?

Dacă renunţăm la clişee şi la prejudecăţi ideologice, putem observa fără nicio dificultate că multinaţionalele din România şi din toate celelalte state din UE sunt mult mai competitive şi mai performante decât companiile nefinanciare cu capital autohton (CNA). Și, foarte probabil, acest fenomen nu este specific doar bătrânului continent.

Companiile multinaţionale nefinanciare beneficiază în acest moment de cote de piaţă importante în toate ţările din UE. Astfel, conform Eurostat, ponderea FATS în valoarea adăugată brută totală realizată în 2015 de companiile nefinanciare comunitare era 24,6% la nivelul UE, 32,7% în Bulgaria, 41,8% în Cehia, 20,1% în Germania, 16,5% în Franţa, 15,2% în Italia, 52,5% în Ungaria, 35,5% în Polonia, 43,9% în România şi 29,6% în Marea Britanie.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii (valoarea adăugată pe salariat) şi nivelul cheltuielilor de personal pe salariat, companiile FATS înregistrau în acelaşi an niveluri aproximativ duble, cu mici excepţii, ale acestor indicatori de eficienţă comparativ cu companiile nefinanciare cu capital autohton în toate ţările din UE!



Sursa: Eurostat. VABS – valoarea adăugată brută pe salariat, CPS – cheltuieli de personal pe salariat.

Din această perspectivă, concluzia care urmează este inerentă: în 2015, companiile multinaţionale nefinanciare au reprezentat principalul factor de creştere nu doar în România, ci în toate ţările din UE. Mai mult, dacă extindem analiza precedentă la nivelul perioadei 2010-2015, vom constata că multinaţionalele din economia reală au avut un rol determinant în ceea ce priveşte relansarea creşterii economice în toate ţările din UE. Din păcate, însă, acest fapt este eludat nu doar în România…



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...