Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

autor:   15 December 2018   

Nicolae Taran

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care au pus în circulaţie aceste opinii au eludat sau minimalizat contribuţia decisivă a companiilor nefinanciare cu capital străin (FATS) la declanşarea şi propagarea acestui fenomen fără precedent în ultimele trei decenii. Oare de ce?

Dacă renunţăm la clişee şi la prejudecăţi ideologice, putem observa fără nicio dificultate că multinaţionalele din România şi din toate celelalte state din UE sunt mult mai competitive şi mai performante decât companiile nefinanciare cu capital autohton (CNA). Și, foarte probabil, acest fenomen nu este specific doar bătrânului continent.

Companiile multinaţionale nefinanciare beneficiază în acest moment de cote de piaţă importante în toate ţările din UE. Astfel, conform Eurostat, ponderea FATS în valoarea adăugată brută totală realizată în 2015 de companiile nefinanciare comunitare era 24,6% la nivelul UE, 32,7% în Bulgaria, 41,8% în Cehia, 20,1% în Germania, 16,5% în Franţa, 15,2% în Italia, 52,5% în Ungaria, 35,5% în Polonia, 43,9% în România şi 29,6% în Marea Britanie.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii (valoarea adăugată pe salariat) şi nivelul cheltuielilor de personal pe salariat, companiile FATS înregistrau în acelaşi an niveluri aproximativ duble, cu mici excepţii, ale acestor indicatori de eficienţă comparativ cu companiile nefinanciare cu capital autohton în toate ţările din UE!



Sursa: Eurostat. VABS – valoarea adăugată brută pe salariat, CPS – cheltuieli de personal pe salariat.

Din această perspectivă, concluzia care urmează este inerentă: în 2015, companiile multinaţionale nefinanciare au reprezentat principalul factor de creştere nu doar în România, ci în toate ţările din UE. Mai mult, dacă extindem analiza precedentă la nivelul perioadei 2010-2015, vom constata că multinaţionalele din economia reală au avut un rol determinant în ceea ce priveşte relansarea creşterii economice în toate ţările din UE. Din păcate, însă, acest fapt este eludat nu doar în România…



Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...