Romania Sociala logo
Menu

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

autor:   15 December 2018   

Nicolae Taran

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care au pus în circulaţie aceste opinii au eludat sau minimalizat contribuţia decisivă a companiilor nefinanciare cu capital străin (FATS) la declanşarea şi propagarea acestui fenomen fără precedent în ultimele trei decenii. Oare de ce?

Dacă renunţăm la clişee şi la prejudecăţi ideologice, putem observa fără nicio dificultate că multinaţionalele din România şi din toate celelalte state din UE sunt mult mai competitive şi mai performante decât companiile nefinanciare cu capital autohton (CNA). Și, foarte probabil, acest fenomen nu este specific doar bătrânului continent.

Companiile multinaţionale nefinanciare beneficiază în acest moment de cote de piaţă importante în toate ţările din UE. Astfel, conform Eurostat, ponderea FATS în valoarea adăugată brută totală realizată în 2015 de companiile nefinanciare comunitare era 24,6% la nivelul UE, 32,7% în Bulgaria, 41,8% în Cehia, 20,1% în Germania, 16,5% în Franţa, 15,2% în Italia, 52,5% în Ungaria, 35,5% în Polonia, 43,9% în România şi 29,6% în Marea Britanie.

În ceea ce priveşte productivitatea muncii (valoarea adăugată pe salariat) şi nivelul cheltuielilor de personal pe salariat, companiile FATS înregistrau în acelaşi an niveluri aproximativ duble, cu mici excepţii, ale acestor indicatori de eficienţă comparativ cu companiile nefinanciare cu capital autohton în toate ţările din UE!



Sursa: Eurostat. VABS – valoarea adăugată brută pe salariat, CPS – cheltuieli de personal pe salariat.

Din această perspectivă, concluzia care urmează este inerentă: în 2015, companiile multinaţionale nefinanciare au reprezentat principalul factor de creştere nu doar în România, ci în toate ţările din UE. Mai mult, dacă extindem analiza precedentă la nivelul perioadei 2010-2015, vom constata că multinaţionalele din economia reală au avut un rol determinant în ceea ce priveşte relansarea creşterii economice în toate ţările din UE. Din păcate, însă, acest fapt este eludat nu doar în România…



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...