Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei (9,1 % din PIB). Din aceste venituri, 45,512 miliarde lei au reprezentat defalcări de impozite de la bugetul de stat, 8,841 miliarde lei – subvenţii guvernamentale, 5,455 miliarde lei – impozite şi taxe locale, iar 18,046 miliarde lei – alte venituri. În aceste condiţii, 70 % din veniturile bugetare ale autorităţilor locale au provenit de la bugetul de stat şi doar 30 % din aceste venituri au fost finanţate din surse proprii sau atrase!

Sursa:
http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. VF
– venituri fiscale, SV – subvenţii, AV – alte venituri ( miliarde lei,
preţuri curente, 2017).
Evident, diminuarea semnificativă a cotei de impozitare a profitului şi a salariilor, precum şi a cotei de TVA au comprimat intempestiv veniturile disponibile ale autorităţilor locale, iar acestea au recurs la majorări la fel de intempestive ale impozitelor şi taxelor locale. În opinia mea, aceste majorări trebuie să vizeze în mod prioritar impozitele pe clădirile şi terenurile deţinute de persoanele fizice, întrucât în prezent aceste impozite sunt extrem de mici.
În al doilea
rând, ar trebui contracarată impozitarea excesivă de către autorităţile locale
a clădirilor şi a terenurilor deţinute de persoanele juridice.
În al treilea
rând, este necesară o degrevare a bugetelor locale de subvenţionarea costurilor
cu încălzirea locuinţelor şi furnizarea apei calde.
În al
patrulea rând, ar trebui interzisă finanţarea de la bugetele autorităţilor
locale a cluburilor sportive profesioniste şi a unor proiecte inutile şi
costisitoare.
