Romania Sociala logo
Menu

Problema crucială a capitalismului a ajuns la scadenţă

autor:   2 November 2020  

După cum ne avertizează reformatorul neoliberal Thomas Piketty, veniturile din capital (profitul şi amortizarea) cresc mai repede decât veniturile din muncă în economiile capitaliste, iar această disfuncţie reprezintă „contradicţia centrală a capitalismului”. (1), (2). Evident, această teză a polarizării oligarhice a bogăţiei în detrimentul „oamenilor muncii” a fost popularizată de foarte mult timp de către marxişti. Cu toate acestea, elitele occidentale au marginalizat sau au pus la stâlpul infamiei teza lui Marx referitoare la exploatarea de tip capitalist a muncii. Mai ales în perioada Războiului Rece. Spre deosebire, teza lui Thomas Piketty despre „contradicţia centrală a capitalismului”, care nu diferă prea mult de ceea ce susţineau marxiştii, este intens popularizată în presa occidentală. Oare de ce?

Nota bene, teza lui Thomas Piketty are mari probleme în a fi validată empiric. Din acest motiv, ea reprezintă, în opinia mea, mai degrabă o speculaţie de tip ideologic şi nimic mai mult. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă indubitabil caracterul speculativ al „teoriei” puse în circulaţie, cu deosebit succes publicistic, de către autorul menţionat.

SB – salarii brute (% din PIB); PB – profituri brute (% din PIB); AK – amortizarea capitalului fix (% din PIB). Surse: (3), (4), (5), (6).

Într-adevăr, studiul de caz anterior arată că, în ultimii 16 ani, ponderea profitului brut în produsul intern brut (PIB), cu excepţia SUA, a Olandei şi a Belgiei, a scăzut semnificativ în cele mai „capitaliste” economii ale lumii. Ori, conform tezei lui Thomas Piketty referitoare la „contradicţia centrală a capitalismului”, valoarea acestui indicator ar fi trebuit să crească şi nu să scadă! În acest context, este evident că această teză reprezintă doar un surogat ideologic şi nimic altceva. Pentru că bogăţia este o resursă rară care nu poate fi distribuită „echitabil”. Și nu este nevoie să studiezi celebra „teoremă a imposibilităţii” formulată de Kenneth Arrow pentru ca să înţelegi un lucru atât de banal. De fapt, problema crucială a capitalismului de sorginte occidentală o reprezintă ineficienţa dezastruoasă a creşterii economice din ultimele două decenii şi nu surogatul ideologic conceptualizat de Thomas Piketty. Iar studiul de caz prezentat în continuare reflectă faptul că această problemă, care nu poate fi soluţionată prin „dobânzi negative”, a ajuns la scadenţă!

PIB – produsul intern brut în miliarde dolari internaţionali; DP – datoria publică în % din PIB. Surse: (4), (6).

Într-adevăr, dacă analizăm eficienţa creşterii economice comparând ratele nominale ale creşterii PIB cu dinamica datoriilor publice raportate la PIB, vom constata că problema crucială a economiilor din Japonia, UE 27, Marea Britanie (UK), Brazilia şi SUA o constituie ineficienţa financiară dezastruoasă a creşterii economice din ultimele două decenii. Astfel, în perioada menţionată, ratele anuale nominale ale creşterii PIB din aceste economii (2,2%; 3,3%; 3,3%; 3,4% şi 3,6%) au fost semnificativ mai mici comparativ cu cele din China, India, Indonezia şi Rusia (9,9%; 7,5%; 6,3% şi 4,8%). Pe de altă parte, datorită ineficienţei financiare dezastruoase a creşterii economice, ponderea datoriilor publice în PIB a crescut în perioada menţionată de la 137,9% la 266,2% în Japonia, de la 55,3% la 131,2% în SUA, de la 36,8% la 108% în Marea Britanie, de la 65,6% la 101,4% în Brazilia şi de la 66,2% la 95,4% în UE 27. Ori, este evident că la asemenea niveluri de îndatorare, cu mult mai mari decât pragul de avarie reglementat de Comisia Europeană (60% din PIB), nu mai este posibilă nici măcar finanţarea din bani publici a unor rate anuale ale dobânzii mai mari de 2%. Spre deosebire, Rusia, Indonezia, China şi India, care înregistrează niveluri de îndatorare publică mai mici sau apropiate de acest prag de avarie, nu sunt afectate de această problemă crucială.

Drept remarcă finală, voi folosi un citat preluat dintr-un editorial scris de Ray Dalio pentru Financial Times: „Pe scurt, imperiile se ridică atunci când sunt productive, sănătoase financiar, când câştigă mai mult decât cheltuiesc şi când îşi sporesc activele mai rapid decât datoriile”. (7). Ceea ce, evident, nu se întâmplă în SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi în Japonia, dar se întâmplă în China, în India, în Indonezia şi în Rusia…

Surse:

  1. Thomas Piketty, Capital în the Twenty – First Century, Belknap Press, Cambrige,, Massachusetts, 2014;
  2. Thomas Piketty, Capital et ideologie, Edition Seuil, 2019;
  3. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database;
  4. https://www.federalreserve.gov/releases/z1/20200921/z1.pdf;
  5. https://www.federalreserve.gov/releases/z1/release-dates.htm;
  6. https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October;
  7. https://www.cotidianul.ro/nu-va-prefaceti-ca-nu-vedeti-china-si-lumea-in-schimbare/.

      



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...