Romania Sociala logo
Menu

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

autor:   12 February 2021   

Nicolae Taran

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1) 

AR = ani de referinţă; NL = numărul de locuitori ai României la începutul anului. Surse de date: (1), (2).

Evident, noul virus reprezintă principala cauză a acutizării acestui flagel demografic. Însă, nu SARS-CoV-2 a declanşat acest flagel. El doar l-a acutizat. Nota bene, declinul demografic ilustrat în tabelul de mai sus nu este specific doar României. Fenomenul este manifest, cel puţin deocamdată, în toate statele din UE 27, cu excepţia Irlandei. Astfel, ţările din UE 27 înregistrau în 1960 un spor natural total de aproape 3,2 milioane persoane. Apoi, datorită unui inexorabil declin demografic, acest indicator a înregistrat valori negative începând cu 2012, iar în 2019 a atins un nivel fără precedent: 0,5 milioane persoane. (2). În actualele condiţii, deci, ne putem aştepta ca decalajul dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor din UE 27 să fie mai mare de 1 milion în 2020.

Din această perspectivă, ne putem întreba, desigur, de ce actualul flagel demografic este eludat în mod sistematic de către decidenţii politici şi în România şi la Bruxelles. Un flagel care, datorită acestei indiferenţe, se va transforma foarte probabil peste câteva decenii într-un colaps existenţial, mai ales în cazul României. Spre deosebire, decidenţii menţionaţi sunt extrem de motivaţi şi de implicaţi în susţinerea unor proiecte foarte costisitoare, care vizează diminuarea poluării mediului şi digitalizarea avansată a activităţilor economice şi sociale. 

Cu alte cuvinte, la nivel naţional şi la nivel european, problemele de mediu şi cele tehnologice sunt abordate cu multă determinare, iar problema declinului demografic şi mai ales acutizarea acestuia este tratată cu indiferenţă. Oare de ce? De ce instituţiile UE nu formulează şi nu operaţionalizează o politică demografică comună? Ce rost ar avea o Europă sustenabilă din punct de vedere ecologic şi tehnologic, dar nesustenabilă din punct de vedere demografic? În ce mă priveşte, sunt convins că niciun proiect nu este fezabil atunci când „pui căruţa înaintea cailor”. De aceea, în opinia mea, politica struţului practicată la Bucureşti şi la Bruxelles în raport cu acutizarea declinului demografic poate determina transformarea României şi a UE 27 în ficţiuni tragice…

Surse de date:

(1). INS, „Mişcarea naturală a populaţiei în luna decembrie 2020, sub spectrul crizei sanitare”, disponibil la https://insse.ro/cms/ro/content/miscarea-naturala-populatiei-72

(2). Eurostat [demo_gind], disponibil la 

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_gind&lang=en.



Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

Despre natura non-apologetică a noii drepte

Mulți oameni, inclusiv cei de dreapta, l-au criticat cu înverșunare pe Donald Trump, mergând până la dezbaterile sale inițiale care au condus iniţial la câștigarea de către Trump a nominalizării pentru Partidul Republican. Motivul pentru aceasta a fost că stilul său s-a dovedit a fi prea acerb și prea necizelat ...