Romania Sociala logo
Menu

SCHIȚE PSIHOSOCIOLOGICE, București, Editura Pro Universitaria, 2023

autor:   6 April 2023  

Din Cuprins

Introducere de acad. Cătălin Zamfir  

„Un nou stil de comunicare în științele socio-umane”

Cuvânt înainte

◆ Efectul Afrodita ◆ Dezordinea stimulează creativitatea ◆  Globalizarea și alimentația etnică ◆ Din culisele campaniilor prezidenţiale ◆ „Decalogul lui Chomsky” în actualitate ◆ „Triunghiul iubirii” la români și la alte popoare ◆ Patriotismul, un sentiment expirat? ◆    Despre aroganță ◆ Stima de sine și succesul reflectat ◆ Inteligența culturală ◆ „Plăcerea vinovată”: bârfa Ipocrizia în politică și în viața de zi cu zi Cutremurele și reziliența comunitară.

Cuvânt înainte

Schița literară, așa cum se știe, este o specie a genului epic, un text de mici dimensiuni, în care autorul prezintă o întâmplare caracteristică pentru un personaj sau pentru viața socială. Cred că a venit momentul să folosim și în științele socio-umane schița ca o modalitate de comunicare succintă a rezultatelor cercetărilor științifice referitoare la o problemă socială de actualitate. În acest sens, spre deosebire de schițele literare, care sunt lucrări pe deplin încheiate (vezi schițele lui I. L. Caragiale, scrieri desăvârșite), schița psihosociologică este un proiect, care ar putea deveni un studiu teoretic amplu sau o cercetare de teren convingătoare. Schițele în științele socioumane se aseamănă cu schițele din arhitectură: descriu esența unui proiect, pot crea un dialog între specialist, comunică rapid și eficient idei, sugerează perspective de abordare. Este semnalată o temă de cercetare, când, unde, cum și de către cine a fost efectuată cercetarea, precum și principalele rezultate ale investigației. Procedeele aplicate, statisticile utilizate, limitele metodologice ale cercetării sunt rareori menționate. Ar fi nedrept să cerem unei schițe mai mult decât poate ea oferi. Spun că a venit momentul, pentru că în secolul al XXI-lea lumea parcă nu mai are timp să aștepte, se grăbește să afle ce este nou, inclusiv în cercetarea științifică. Nu știu dacă tentativa mea de a introduce schița psihosociologică în atenția publică va avea sau nu succes. Sunt adeptul strategiei „încercare și eroare” în rezolvarea problemelor. 

Am reunit în acest volum textele, eseuri de mici dimensiuni, care au fost publicate în revista online „România Socială”, ordonate cronologic (la sfârșitul fiecărui eseu este trecută data apariției în revistă). Inițiată de Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române, această revistă oferă specialiștilor de toate vârstele din domeniul științelor socioumane posibilitatrea de a pune în discuție teme la ordinea zilei, proiecte de studii și cercetări în stadiul nascendi.

În ceea ce mă privește, am colaborat cu texte de patru, cinci pagini – conform cerinței redacției – încă de la apariția revistei, în martie 2016. Mi-am spus opinia sine ira et studio în legătură cu unele teme de cercetare (emoțiile, creativitatea, plictiseala, stima de sine, îngrațierea ș.a.) și cu unele probleme sociale (publicitatea sălbatică, discriminarea vârstnicilor pe piața muncii, efectele pandemiei COVID-19 ș.a.). Astăzi, problemele care frământă România și Uniunea Europeană s-au schimbat într-o măsură sau alta. Pe lângă problemele mai vechi, au apărut altele, precum războiul nedrept și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, criza energetică și criza alimentară. Poate mâine vor fi alte probleme sociale la ordinea zilei. Important este să nu uităm trecutul.

Dacă ne referim strict la România, constatăm că se discută azi despre plagiatul tezelor de doctorat ale unor oameni politici și despre plaga plagiatelor din universități. Am abordat acest subiect în urmă cu șapte ani. El a rămas de actualitate. La fel, schimbarea consumului alimentar. Unele fenomene psihosociale se schimbă mai greu, de exemplu, iubirea, plictiseala, stima de sine, părtinirea celor apropiați când comit acte reprobabile. Alte fenomene au o dinamică mai accelerată: atitudinea față de imigrație, fake news-urile, modul de desfășurare a campaniilor electorale.

Precizez că textele care au apărut în Româmia Socială au fost incluse, revăzute și adăugite, în alte cărți ale mele: Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice (2020) și Psihosociologice. Panseuri, panseluțe și scaieți (2022). Ultimele cinci eseuri din acest volum nu au fost publicate în alte lucrări. Îmi place să cred că în abordarea temelor din această carte am păstrat dreaptă cumpăna între sentimente și rațiune, între iubirea de țară și adevăr.





Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...