Romania Sociala logo
Menu

SCHIȚE PSIHOSOCIOLOGICE, București, Editura Pro Universitaria, 2023

autor:   6 April 2023  

Din Cuprins

Introducere de acad. Cătălin Zamfir  

„Un nou stil de comunicare în științele socio-umane”

Cuvânt înainte

◆ Efectul Afrodita ◆ Dezordinea stimulează creativitatea ◆  Globalizarea și alimentația etnică ◆ Din culisele campaniilor prezidenţiale ◆ „Decalogul lui Chomsky” în actualitate ◆ „Triunghiul iubirii” la români și la alte popoare ◆ Patriotismul, un sentiment expirat? ◆    Despre aroganță ◆ Stima de sine și succesul reflectat ◆ Inteligența culturală ◆ „Plăcerea vinovată”: bârfa Ipocrizia în politică și în viața de zi cu zi Cutremurele și reziliența comunitară.

Cuvânt înainte

Schița literară, așa cum se știe, este o specie a genului epic, un text de mici dimensiuni, în care autorul prezintă o întâmplare caracteristică pentru un personaj sau pentru viața socială. Cred că a venit momentul să folosim și în științele socio-umane schița ca o modalitate de comunicare succintă a rezultatelor cercetărilor științifice referitoare la o problemă socială de actualitate. În acest sens, spre deosebire de schițele literare, care sunt lucrări pe deplin încheiate (vezi schițele lui I. L. Caragiale, scrieri desăvârșite), schița psihosociologică este un proiect, care ar putea deveni un studiu teoretic amplu sau o cercetare de teren convingătoare. Schițele în științele socioumane se aseamănă cu schițele din arhitectură: descriu esența unui proiect, pot crea un dialog între specialist, comunică rapid și eficient idei, sugerează perspective de abordare. Este semnalată o temă de cercetare, când, unde, cum și de către cine a fost efectuată cercetarea, precum și principalele rezultate ale investigației. Procedeele aplicate, statisticile utilizate, limitele metodologice ale cercetării sunt rareori menționate. Ar fi nedrept să cerem unei schițe mai mult decât poate ea oferi. Spun că a venit momentul, pentru că în secolul al XXI-lea lumea parcă nu mai are timp să aștepte, se grăbește să afle ce este nou, inclusiv în cercetarea științifică. Nu știu dacă tentativa mea de a introduce schița psihosociologică în atenția publică va avea sau nu succes. Sunt adeptul strategiei „încercare și eroare” în rezolvarea problemelor. 

Am reunit în acest volum textele, eseuri de mici dimensiuni, care au fost publicate în revista online „România Socială”, ordonate cronologic (la sfârșitul fiecărui eseu este trecută data apariției în revistă). Inițiată de Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române, această revistă oferă specialiștilor de toate vârstele din domeniul științelor socioumane posibilitatrea de a pune în discuție teme la ordinea zilei, proiecte de studii și cercetări în stadiul nascendi.

În ceea ce mă privește, am colaborat cu texte de patru, cinci pagini – conform cerinței redacției – încă de la apariția revistei, în martie 2016. Mi-am spus opinia sine ira et studio în legătură cu unele teme de cercetare (emoțiile, creativitatea, plictiseala, stima de sine, îngrațierea ș.a.) și cu unele probleme sociale (publicitatea sălbatică, discriminarea vârstnicilor pe piața muncii, efectele pandemiei COVID-19 ș.a.). Astăzi, problemele care frământă România și Uniunea Europeană s-au schimbat într-o măsură sau alta. Pe lângă problemele mai vechi, au apărut altele, precum războiul nedrept și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, criza energetică și criza alimentară. Poate mâine vor fi alte probleme sociale la ordinea zilei. Important este să nu uităm trecutul.

Dacă ne referim strict la România, constatăm că se discută azi despre plagiatul tezelor de doctorat ale unor oameni politici și despre plaga plagiatelor din universități. Am abordat acest subiect în urmă cu șapte ani. El a rămas de actualitate. La fel, schimbarea consumului alimentar. Unele fenomene psihosociale se schimbă mai greu, de exemplu, iubirea, plictiseala, stima de sine, părtinirea celor apropiați când comit acte reprobabile. Alte fenomene au o dinamică mai accelerată: atitudinea față de imigrație, fake news-urile, modul de desfășurare a campaniilor electorale.

Precizez că textele care au apărut în Româmia Socială au fost incluse, revăzute și adăugite, în alte cărți ale mele: Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice (2020) și Psihosociologice. Panseuri, panseluțe și scaieți (2022). Ultimele cinci eseuri din acest volum nu au fost publicate în alte lucrări. Îmi place să cred că în abordarea temelor din această carte am păstrat dreaptă cumpăna între sentimente și rațiune, între iubirea de țară și adevăr.





Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...