Romania Sociala logo
Menu

Sentimente și lozinci

autor:   3 May 2016  

Septimiu Chelcea

La absolvire, câțiva dintre colegii mei din clasa a X-a A de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Capitală (astăzi Colegiul Național „Sfântul Sava”) – cei mai buni la învățătură – au semnat un text în Cartea de Onoare a acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul „Sfântul Sava” a fost fondat în 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici au studiat o seamă de personalități care au marcat istoria României – între ei, Nicolae Bălcescu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu ș.a. Lista profesorilor care au predat la Colegiul Național „Sfântul Sava” cuprinde nume de savanți și de mari oameni de cultură: Tudor Arghezi, Henri Coandă, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan și mulți alții.

Spicuiesc din acest text identificat în Arhiva liceului de către unul dintre semnatari, Constantin Teodor Boșneag, profesorul de matematică de mai târziu, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru că mi l-a pus la dispoziție. Este vorba despre un adevărat „document social” care dă seama de vremurile care au fost, despre îndoctrinarea în școală, ca și despre sentimentul de datorie față Țară, pe care cei mai mulți dintre noi le-am nutrit.

„Trecem pragul vieții în vremurile de mare cumpănă, dar totuși într-o zodie fericită: e clipa în care visul de aur al omenirii începe să devină o realitate, iar locuitorii acestei planete se simt mândrii că poartă minunatul nume de OM. E clipa în care toate popoarele lumii se trezesc la viață, zdrobind unul după altul edificiile vechii lumi. […]

Noi suntem generația primei centrale atomice românești, suntem pasagerii primului elicopter românesc, suntem cetățenii primei Românii fără analfabeți. Noi suntem dușmanii prejudecăților absurde și ai misticismului secular. Știm că noi suntem Patria de mâine. Oare nu pentru noi a scris Maiakovski:

Slăvesc patria de azi,

Dar de trei ori mai mult

Pe cea de mâine.

Generația noastră a împrumutat avântul revoluționar al eroilor ei. Ne cunoaștem Patria și știm că viitorul se cucerește greu, că avem dușmani ce ne vor răul, dar nu pot slăbi torentul din sufletele noastre. Să privim cu încredere în viitor. El este în mâinile noastre”.

Cunoscând traiectul profesional al colegilor care au semnat în Cartea de Onoare, cred cu tărie că, dincolo de lozinici, se află un autentic sentiment patriotic adolescentin. Unii dintre ei au ajuns profesori universitari, medici, ingineri. Ne mândrim și cu un membru al Academiei Române, după Decembrie 1989.

Mă întreb oare câți dintre absolvenții performanți ai marilor licee din București și din țară, dintre olimpicii noștri mai cred astăzi că viitorul lor este în România, că România are viitor.



Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...