Romania Sociala logo
Menu

Sentimente și lozinci

autor:   3 May 2016  

Septimiu Chelcea

La absolvire, câțiva dintre colegii mei din clasa a X-a A de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Capitală (astăzi Colegiul Național „Sfântul Sava”) – cei mai buni la învățătură – au semnat un text în Cartea de Onoare a acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul „Sfântul Sava” a fost fondat în 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici au studiat o seamă de personalități care au marcat istoria României – între ei, Nicolae Bălcescu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu ș.a. Lista profesorilor care au predat la Colegiul Național „Sfântul Sava” cuprinde nume de savanți și de mari oameni de cultură: Tudor Arghezi, Henri Coandă, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan și mulți alții.

Spicuiesc din acest text identificat în Arhiva liceului de către unul dintre semnatari, Constantin Teodor Boșneag, profesorul de matematică de mai târziu, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru că mi l-a pus la dispoziție. Este vorba despre un adevărat „document social” care dă seama de vremurile care au fost, despre îndoctrinarea în școală, ca și despre sentimentul de datorie față Țară, pe care cei mai mulți dintre noi le-am nutrit.

„Trecem pragul vieții în vremurile de mare cumpănă, dar totuși într-o zodie fericită: e clipa în care visul de aur al omenirii începe să devină o realitate, iar locuitorii acestei planete se simt mândrii că poartă minunatul nume de OM. E clipa în care toate popoarele lumii se trezesc la viață, zdrobind unul după altul edificiile vechii lumi. […]

Noi suntem generația primei centrale atomice românești, suntem pasagerii primului elicopter românesc, suntem cetățenii primei Românii fără analfabeți. Noi suntem dușmanii prejudecăților absurde și ai misticismului secular. Știm că noi suntem Patria de mâine. Oare nu pentru noi a scris Maiakovski:

Slăvesc patria de azi,

Dar de trei ori mai mult

Pe cea de mâine.

Generația noastră a împrumutat avântul revoluționar al eroilor ei. Ne cunoaștem Patria și știm că viitorul se cucerește greu, că avem dușmani ce ne vor răul, dar nu pot slăbi torentul din sufletele noastre. Să privim cu încredere în viitor. El este în mâinile noastre”.

Cunoscând traiectul profesional al colegilor care au semnat în Cartea de Onoare, cred cu tărie că, dincolo de lozinici, se află un autentic sentiment patriotic adolescentin. Unii dintre ei au ajuns profesori universitari, medici, ingineri. Ne mândrim și cu un membru al Academiei Române, după Decembrie 1989.

Mă întreb oare câți dintre absolvenții performanți ai marilor licee din București și din țară, dintre olimpicii noștri mai cred astăzi că viitorul lor este în România, că România are viitor.



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...