Romania Sociala logo
Menu

Sentimente și lozinci

autor:   3 May 2016  

La absolvire, câțiva dintre colegii mei din clasa a X-a A de la Liceul nr. 1 „Nicolae Bălcescu” din Capitală (astăzi Colegiul Național „Sfântul Sava”) – cei mai buni la învățătură – au semnat un text în Cartea de Onoare a acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul „Sfântul Sava” a fost fondat în 1694 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Aici au studiat o seamă de personalități care au marcat istoria României – între ei, Nicolae Bălcescu, Ion I. C. Brătianu, Take Ionescu ș.a. Lista profesorilor care au predat la Colegiul Național „Sfântul Sava” cuprinde nume de savanți și de mari oameni de cultură: Tudor Arghezi, Henri Coandă, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan și mulți alții.

Spicuiesc din acest text identificat în Arhiva liceului de către unul dintre semnatari, Constantin Teodor Boșneag, profesorul de matematică de mai târziu, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru că mi l-a pus la dispoziție. Este vorba despre un adevărat „document social” care dă seama de vremurile care au fost, despre îndoctrinarea în școală, ca și despre sentimentul de datorie față Țară, pe care cei mai mulți dintre noi le-am nutrit.

„Trecem pragul vieții în vremurile de mare cumpănă, dar totuși într-o zodie fericită: e clipa în care visul de aur al omenirii începe să devină o realitate, iar locuitorii acestei planete se simt mândrii că poartă minunatul nume de OM. E clipa în care toate popoarele lumii se trezesc la viață, zdrobind unul după altul edificiile vechii lumi. […]

Noi suntem generația primei centrale atomice românești, suntem pasagerii primului elicopter românesc, suntem cetățenii primei Românii fără analfabeți. Noi suntem dușmanii prejudecăților absurde și ai misticismului secular. Știm că noi suntem Patria de mâine. Oare nu pentru noi a scris Maiakovski:

Slăvesc patria de azi,

Dar de trei ori mai mult

Pe cea de mâine.

Generația noastră a împrumutat avântul revoluționar al eroilor ei. Ne cunoaștem Patria și știm că viitorul se cucerește greu, că avem dușmani ce ne vor răul, dar nu pot slăbi torentul din sufletele noastre. Să privim cu încredere în viitor. El este în mâinile noastre”.

Cunoscând traiectul profesional al colegilor care au semnat în Cartea de Onoare, cred cu tărie că, dincolo de lozinici, se află un autentic sentiment patriotic adolescentin. Unii dintre ei au ajuns profesori universitari, medici, ingineri. Ne mândrim și cu un membru al Academiei Române, după Decembrie 1989.

Mă întreb oare câți dintre absolvenții performanți ai marilor licee din București și din țară, dintre olimpicii noștri mai cred astăzi că viitorul lor este în România, că România are viitor.



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...