Romania Sociala logo
Menu

Septimiu Chelcea, Psihosociologie aplicată. Publicitatea. Iași, Editura Polirom, aprilie 2016

autor:   18 April 2016  

Septimiu Chelcea

Am intenţionat să păstrez un echilibru între ‘cum‘ se fac reclamele vizuale de succes şi ‘de ce’ se procedează astfel. Cu alte cuvinte, mi-am propus să arunc o punte, să stabilesc o legătură solidă între un domeniu de activitate – publicitatea – şi un domeniu de cunoaştere – psihosociologia. Am căutat sprijin pentru această întreprindere deopotrivă în reflecţiile oamenilor de publicitate, în cercetările experimentale şi în teoriile psihosociologice.

Pe cât mi-a fost cu putinţă, am adus în discuţie reclamele vizuale care ne informează şi ne bucură, dar şi reclamele care ne urâţesc viaţa, publicitatea sălbatică ce a invadat România postdecembristă. Am ilustrat textul cu imagini de pe Internet şi din arhiva personală. A scrie despre reclamele vizuale fără a folosi masiv ilustraţia echivalează cu dansul pe sârmă la mare înălţime fără plasă de siguranţă.

Vreau să cred că, răsfoind această carte – nu-mi imaginez că se vor găsi mulţi carem să citească lucrarea pagină cu pagină şi cuvânt cu cuvânt –, oamenii de publicitate vor găsi justificarea psihosociologică a practicii lor, iar psihologii sociali, care nu au scris până acum nicio reclamă, vor îndrăzni să o facă.” (Septimiu Chelcea)

Din cuprins: Reclamă, publicitate, advertising Teorii despre achiziţionarea produselor şi serviciilor Publicitatea este înşelătoare Iniţierea studiilor de psihosociologie a publicităţii în România Vârsta cognitivă, curiozitatea, mirarea şi trebuinţa de cunoaştere Percepţia feţei umane, pareidolia şi smiley face Iluziile şi potenţialul lor publicitar Categorizarea, procesarea şi înţelegerea mesajului publicitar Stimularea creativităţii publicitare Scrierea reclamelor de succes Iconurile publicitare Riscurile utilizării celebrităţilor în publicitate Tipologia umorului publicitar Umorul în publicitate



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...