Romania Sociala logo
Menu

Septimiu Chelcea, Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (pag. 365)

autor:   21 October 2021  

Cuvânt înainte

Publicarea unei noi ediţii a oricărei lucrări știinţifice nu înseamnă trecerea în uitare a ediţiei princeps. Era în 2008 când, în calitate de coordonator, am încredinţat tiparului prima variantă a volumului colectiv „Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații” (Chelcea, 2008). La scurt timp, în 2010, s-a publicat a doua ediţie. Am utilizat această a doua ediţie ca suport de curs pentru licenţă și master la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială (Universitatea din București) și la Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice (Școala Naţională de Studii Politice și Administrative din București). În ediţia de faţă am inclus lecţiile pe care le-am scris în ediţiile anterioare, pe care le-am revizuit, am adăugat teme noi selectate din alte lucrări pe care le-am publicat de-a lungul timpului, precum și un capitol inedit, („Iubirea și gelozia”). Am încercat să dau unitate volumului prin viziunea proprie (interacţiunea comportamentelor umane în situaţiile sociale concrete) asupra domeniului de studiu și prin stilul de redactare.

Manualele universitare de psihologie socială (sau psihosociologie) nu au o structură standard, fapt explicabil prin aceea că acest domeniu de cunoaștere, pe de o parte, nu este pe deplin cristalizat și, pe de altă parte, se îmbogăţește continuu, abordând teme aflate la graniţele mereu mișcătoare ale altor domenii de cunoaștere știinţifică. Sunt conștient că nu am epuizat tematica psihologiei sociale, dar îmi iau cutezanţa să afirm că am abordat temele centrale ale acestei discipline știinţifice și am trecut în revistă cele mai importante teorii psihosociologice, marcând momentul elaborării lor. Mi-am exprimat clar poziţia în problema controversată a aparenţei psihologiei sociale la știinţele cu statut recunoscut: psihologie sau sociologie, precum și în legătură cu globalizarea psihosociologiei.

Cred cu tărie că în prezent se impune sporirea efortului pentru indigenizarea psihosociologiei în lume și în ţara noastră, astfel încât să se estompeze dihotomia ţări producătoare de psihologie socială versus ţări consumatoare de psihologie socială. Manualele universitare și tratatele de psihologie socială apărute în străinătate sunt, multe dintre ele, extrem de valoroase, dar – mi-ar plăcea să greșesc – niciunul nu amintește de contribuţiile psihosociologilor din România la edificarea domeniului și nu exemplifică fenomenele și procesele psihosociale cu situaţiile și evenimentele din ţara noastră. Iată de ce în paginile acestei ediţii sunt cu precădere prezentate și interpretate psihosociologic sine ira et studio unele aspecte sociale din România de ieri sau de azi. Fie ca studenţii din facultăţile cu profil socio-umanist și publicul cultivat, parcurgând unul sau altul din capitolele cărţii, să găsească răspunsuri la întrebările pe care și le-au pus despre ei înșiși, despre relaţiile cu ceilalţi, cu societatea în ansamblu, dar și repere pentru noi întrebări.



Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea



Facebook

Așteptările populației – factor explicativ al ratei de vaccinare anti-COVID-19

Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, ...

O dilemă morală fundamentală: vinovăția sau cârnații

Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci. M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe ...

Romanul, un laborator sociologic! Surse de imaginație sociologică

În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă ...

România ruptă între două paradigme[1]. Cum se explică subdezvoltarea României ?

1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă. În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate. Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe ...

Sociologii români pentru Proiectul de Țară Post-criză

S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.  S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania,  Spania, UK, USA, Belarus. Ce putem spune ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (X)

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, ...

Henri H. Stahl – metodologul Școlii sociologice de la București

„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10) S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va ...